CULTURA: Misterul inteligenței albinelor descifrat de Felicity Muth. Cum reginele bumblebee ne învață despre gândirea animalelor

Misterul inteligenței albinelor descifrat de Felicity Muth. Cum reginele bumblebee ne învață despre gândirea animalelor

În munții vestici ai Statelor Unite, în perioada cunoscută de cercetători drept „sezonul reginelor”, Felicity Muth (cercetătoare în comportament animal și exploratoare National Geographic, specializată în studiul cognitiv al albinelor sălbatice) pornește în căutarea reginelor solitare de bumblebee. „Mega-bumblebees”, cum le numește ea, aceste albine sunt colosale comparativ cu acelea pe care le știm noi, și navighează singure lumea înainte de a-și stabili colonii.

„Sunt mai greu de găsit, sunt rare și aproape deloc studiate din perspectiva cogniției” spune Muth. „În timpul pandemiei, am avut mai mult timp la dispoziție, așa că am ieșit să prind câteva și să încep să lucrez cu ele.”

Descoperirile cercetătoare adaugă informații esențiale în . „Am descoperit că reginele bumblebee învață foarte repede. Deși se știa că muncitoarele se descurcă bine în procesul de învățare, reginele par să depășească aceste abilități”. În laboratorul său aflat la Universitatea California, Davis, Muth a documentat comportamente care indică faptul că reginele bumblebee nu doar că învață rapid, dar în timpul anumitor teste cognitive depășesc inclusiv animale cu creier mai mare. Studiile ei explorează diferențele în luarea deciziilor, folosind aceste observații pentru a înțelege cum mediul influențează abilitățile cognitive ale animalelor.

„Albinele manifestă bias-uri în luarea deciziilor – chiar și opțiunile mai puțin atractive pot influența alegerile între alternative mai bune. E ca la supermarket, doar că ești o albină” glumește Muth. „Unele dintre aceste bias-uri sunt similare între oameni și albine. La bază, avem aceleași unități neuronale.”

În cadrul proiectului Wildlife Intelligence, inspirat de britanica Jane Goodall (primatolog și etnolog, celebră pentru studiile sale revoluționare asupra din Tanzania), și sprijinit de National Geographic Society și Templeton World Charity Foundation, Muth colectează albine sălbatice pentru a descifra mecanismele lor cognitive. „Înțelegând albinele, putem înțelege mai bine și alte animale, inclusiv oamenii”.

Drumul lui Muth spre studiul cognitiv al albinelor a început de fapt cu păsările. Doctoratul ei s-a concentrat pe construirea cuiburilor la păsările țesătoare din Botswana, iar în paralel a studiat comportamentul de construire a cuiburilor la zebra finch, o pasăre mică australiană folosită frecvent în laboratoare pentru cercetări privind învățarea și comportamentul social, explorând procesele cognitive implicate. Fascinația din copilărie pentru comportamentul animalelor, alimentată de documentarele lui David Attenborough (naturalist, prezentator și realizator britanic, renumit pentru documentarele sale despre natură și viața sălbatică) și cărțile primite de la tatăl său, a orientat-o către această carieră.

„Traiectoria mea a fost previzibilă”. După doctorat și postdoctorat , Felicity Muth a devenit profesor în domeniu, acum șase ani. Recent, s-a întors la studiul construcției cuiburilor, de data aceasta la bumblebee. „Reginele construiesc cuiburi de ceară complexe, aparent haotice, dar extrem de flexibile” explică ea. Coloniile de bumblebee se diferențiază de structurile hexagonale perfecte ale albinelor de miere. Folosind structuri tipărite 3D, echipa lui Muth a descoperit că albinele pot integra obiecte externe și completa structuri parțiale. „Le oferim jumătate de ghiveci de miere și ele îl completează cu propria ceară”.

„Multă atenție se acordă albinelor de miere, dar ele nu sunt native în America de Nord. Sunt aduse din Europa pentru polenizare. Albina nativă este cea de care ar trebui să ne îngrijim” explică Muth. California găzduiește aproximativ 25 de tipuri de bumblebee, adică jumătate din totalul lor de pe tot continentul. Chiar și în cadrul aceleiași specii, reginele și muncitoarele au roluri diferite și cerințe ecologice distincte. „Reginele trebuie să învețe mai mult pentru că trebuie să se descurce singure, în timp ce muncitoarele își pot asuma mai multe riscuri în explorarea florilor”.

Ceea ce diferențiază cercetarea lui Muth este contextul. Majoritatea studiilor se fac în laborator, pe două specii comerciale. Ea petrece ore în sălbăticie, observând deciziile și învățarea albinelor în mediul lor natural. „Oamenii studiază comportamentul albinelor de peste o sută de ani. De la descoperirea dansului waggle la capacitatea lor de a recunoaște forme tactile și a le asocia cu recompense, studiile arată că albinele sunt incredibil de adaptabile și cu o capacitate de învățare remarcabilă”.

În laboratorul cercetătoarei, albinele capturate sunt instruite cu ajutorul unor benzi colorate și arome diferite. „De exemplu, albinele învață rapid că albastru înseamnă recompensă. Chiar și albinele eliberate se întorc la aparatul experimental, ca și cum ar recunoaște locul drept cea mai atractivă floare pe care au întâlnit-o”.

De asemenea, Muth studiază și tranziția reginelor care caută hrană la depunători de ouă, explorând efectele asupra creierului și ale procesului cognitiv. Spre deosebire de reginele de miere, care rareori părăsesc stupul, reginele de bumblebee parcurg kilometri pentru a ajunge la flori înainte de a deveni reproductive.

Muth subliniază că fiecare specie are abilitățile cognitive adaptate mediului său. „Unele animale sunt mai bune decât noi la anumite lucruri, altele mai slabe, altele diferite pur și simplu. Pasările care își ascund semințele pot reține locația a mii de semințe. Eu nu pot face asta, dar pot folosi limbajul”.

Problemele conservării sunt acute: habitatul pierdut, pesticidele și patogenii amenință populațiile de albine. Muth a demonstrat că neonicotinoidele afectează capacitatea olfactivă a albinelor, ceea ce le poate compromite navigația și comunicarea.

„Pentru a înțelege impactul uman, trebuie să avem mai întâi un reper comportamental” spune ea. Acest „reper” reprezintă modul normal, natural de a se comporta și de a reacționa al albinelor sălbatice într-un mediu neafectat, un fel de punct de referință. Adesea, introducerea albinelor de miere pentru protecția populațiilor native poate dăuna, adăugând competitori și boli.

În 2022, Muth a publicat o carte pentru copii, „Am I Even a Bee?”, pentru a educa publicul despre diversitatea speciilor native. „Dacă pot învăța copiii că există mai multe tipuri de albine, asta poate fi la fel de valoros ca întreaga mea carieră științifică” spune ea, evocând evenimente de lectură cu sute de participanți.

Lucrând cu albinele, Muth a învățat lecții importante. „Când te înțeapă, devii vigilent. Și înveți despre propria reacție. Învățarea noastră se întrepătrunde cu cea a albinelor.”

Pentru Muth, înțelegerea albinelor este parte din experiența de a fi uman. „Una dintre bucuriile noastre este să punem întrebări și să înțelegem lumea.Albinele sunt uimitoare, iar eu încerc să le descopăr mintea.”

Sursă:

https://www.nationalgeographic.com/impact/article/felicity-muth-explorer-story