EDUCATIE: INTERVIU Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România: Dacă Guvernul ar avea curajul instituțional să-și asume o privire sinceră față de acest domeniu, ar pune TVA 0% la carte cu drept de deducere, cum se întâmplă în Cehia, Irlanda, Republica Moldova. Ei de ce pot și noi nu putem? Suntem chiar atât de săraci?

INTERVIU Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România: Dacă Guvernul ar avea curajul instituțional să-și asume o privire sinceră față de acest domeniu, ar pune TVA 0% la carte cu drept de deducere, cum se întâmplă în Cehia, Irlanda, Republica Moldova. Ei de ce pot și noi nu putem? Suntem chiar atât de săraci?

Majorarea TVA la 11% pentru cărți va duce la o scădere a vânzărilor și va afecta editurile în două moduri – unele vor dispărea, iar cele care nu se vor închide vor fi nevoite să scoată pe piață mai puține titluri noi, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România. Amintim, potrivit legii Bolojan, intrată în vigoare pe 1 august, „cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste”.

„Dacă Guvernul ar avea curajul instituțional să-și asume o privire sinceră față de acest domeniu, ar pune TVA 0% la carte cu drept de deducere, cum se întâmplă în Cehia, Irlanda, Republica Moldova. Ei de ce pot și noi nu putem? Suntem chiar atât de săraci?”, se întreabă Directorul Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică.

„Editurile vor reduce cu siguranță numărul de titluri noi, acele edituri care rămân pe piață, pentru că vom asista, negreșit, din păcate, la dispariția de edituri și la închiderea de librării. Urmează o toamnă în care știrile de acest gen vor fi, din păcate, prezente în spațiul public”, spune Mitrică.

Directorul Asociației Editorilor din România mai spune că „în cazul acelor gospodării unde se mai punea problema achiziției de carte, evident, de acolo se va tăia prima dată pentru a intra cumva în anvelopa financiară”.

Redăm interviul integral cu directorul Asociației Editorilor din România

Edupedu.ro: „Care va fi cel mai profund impact ca urmare a majorării TVA la cărți de la 5% a 11 %, de la 1 august 2025?

Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România: Noi intuim că va fi o accelerare a trendului descrescător de vânzări și atunci va fi foarte complicat să mai închizi ecuația între investiția într-o carte și veniturile pe care le aduce vânzarea ei, pentru că de cel puțin 4 – 5 ani, din 2021 încoace, ne confruntăm cu o scădere din ce în ce mai accentuată a vânzării de carte în România.

Editurile vor reduce cu siguranță numărul de titluri noi, acele edituri care rămân pe piață, pentru că vom asista, negreșit, din păcate, la dispariția de edituri și la închiderea de librării. Urmează o toamnă în care știrile de acest gen vor fi, din păcate, prezente în spațiul public.

Edupedu.ro: Ce tip de consumator sau de cititor credeți că va fi cel mai afectat? Având în vedere datele INS, putem trage concluzia că, de exemplu, cei care oricum cumpărau vor cumpăra, dar poate mai puțin?

Mihai Mitrică: Avem oamenii care în mod normal, în momentul în care gândesc un coș de consum lunar pentru o familie, bunurile culturale sunt undeva în coada listei de achiziții, dar în vârful listei de bunuri și servicii la care se renunță atunci când are loc o restrângere a veniturilor și dat fiind că de la 1 august crește TVA la 21%, în cazul acelor gospodării unde se mai punea problema achiziției de carte, evident, de acolo se va tăia prima dată pentru a intra cumva în anvelopa financiară.

Edupedu.ro: Datele INS din 2023 arătau că, în medie, o familie alocă 18 lei pentru educație, sub 1% din bugetul familiei. Nu se precizează câți din acești 18 lei se duceau spre cumpărarea cărților..

Mihai Mitrică: Pentru educație, de obicei, factorul este de câteva ori mai mare decât pentru cărți. Deci vă puteți imagina cam cât de puțin înseamnă investiția în cărți pentru o gospodărie din România, dacă pentru educație sunt 18 lei.

Edupedu.ro: Majorarea TVA va impacta și târgurile de cărți, festivalurile de literatură?

Mihai Mitrică: Să facem o diferență. Festivalurile de literatură, de cele mai multe ori au o componentă comercială redusă. Acolo vorbim despre emoție, întâlnirea cu scriitori, dezbateri, dar nu de vânzări.

În momentul în care ajungem la ceea Târguri de Carte, Saloane de Carte, cred că acolo situația va fi una în primul rând, problematică. În al doilea rând, revelatoare pentru trendul pieței, mă gândesc că în primul rând, la Gaudeamus, care va fi la început de decembrie, probabil, și unde se va vedea efectul acestor patru luni complete cu TVA de 11% la carte, în numărul de expozanți, în suprafețele standurilor pe care le ocupă acei expozanți și în politica de prețuri pe care o vor practica expozanții respectivi cu prilejul acestui eveniment.

Edupedu.ro: Domnul Mircea Miclea spunea într-un interviu acordat pentru Edupedu.ro, că banii de burse, în loc să fie tăiați, să fi fost valorificați ca vouchere pentru a cumpăra cărți și rechizite. Cum vedeți că s-ar putea aplica această măsură? Ar fi dificil din punct de vedere tehnic?

Mihai Mitrică: Ar fi foarte simplu din punct de vedere tehnic, mai ales că este o măsură prevăzută de legea învățământului preuniversitar, dată în 2023. Avem acolo articol care vorbește despre introducerea voucherelor culturale pentru elevi. Domnul Miclea știe ce spune. Sunt vouchere culturale pentru elevi în valoare de 250 lei pe elevi per elev. Mai este încă un program național pe care Ministerul Educației avea obligația să îi introducă încă de atunci, din 2023 și n-a făcut-o nici până astăzi. Programul național o carte pentru fiecare elev.

Pentru aceste două programe naționale, responsabilitatea este exclusiv a Ministerului Educației. Acest minister are obligația, potrivit legii, de a desena instituțional modul în care operaționalizează aceste programe.

Există modele în Europa care funcționează, care oferă vouchere tinerilor care împlinesc 18 ani, vouchere culturale. În Italia s-a pornit de la 500 euro, a mai scăzut suma, dar există. În Franța există Pass Culture, alte țări au gândit câte un sistem de stimulare a achiziției de bunuri culturale la tineri, pentru că este, nu doar o investiție în sectorul cultural, este o investiție în segmentul demografic care va face ca tinerii să aibă o sensibilitate crescută față de bunurile culturale și ulterior să le poată achiziționa din fonduri proprii atunci când ajung la un anumit nivel de venituri. E foarte simplu. Gândești un sistem de operaționalizare a voucherelor culturale, atâta vreme cât ai deja legea care stă în spatele acestui program național. Și ai exemple în jurul tău. Inclusiv în Republica Moldova există programe de sprijinire a editurii, există programe de susținere achiziției de carte în biblioteci. Avem exemple peste tot în jurul nostru. Trebuie doar să vrem să le vedem.

Edupedu.ro? Care ar fi cel mai apropiat exemplu de piața cărții și specificul demografic din România?

Mihai Mitrică: Noi suntem cea mai mică piață pe cap de locuitor din întreaga Uniune Europeană. La această piață de carte, un TVA 11% nu reprezintă decât implantarea unui nou pumnal în spate. Dacă Guvernul ar avea curajul instituțional să asume o privire sinceră față de acest domeniu, ar pune TVA 0% la carte cu drept de deducere, cum avem TVA 0% la carte în Cehia, cum avem în Irlanda, în Marea Britanie, cum avem în Republica Moldova. Ei de ce pot și noi nu putem? Suntem oare chiar atât de săraci? Nu, evident că nu suntem atât de săraci. Nu e bugetul atât de răvășit încât să stea în TVA-ul pe care îl va colecta din piața de carte, care, trebuie să fim conștienți, va fi din ce în ce mai restrânsă.

Edupedu.ro: Dacă luăm în calcul în jur de 2,2 milioane de elevi, câți sunt în prezent în sistemul educațional, o carte pe lună ar avea un impact pozitiv pentru a impulsiona lectura?

Mihai Mitrică: O carte pe an, chiar. E suficient, o carte pe an pentru fiecare elev. Vă spun, ar fi un semnal, în primul rând emoțional, simbolic, ar ajuta elevul să conștientizeze. Suntem cu toții în această țară și implicați într-un fel sau altul, fie prin copiii noștri, fie la rândul nostru, în sistemul educațional. Știm că sunt foarte mulți elevi care n-au văzut în viața lor o altă carte în afara manualelor de la școală, pentru că acasă nu au bibliotecă, o bibliotecă publică în comunitatea lor, cine știe dacă mai există măcar cu numele? Nu uitați că România a pierdut jumătate din numărul de biblioteci publice pe care îl avem în ianuarie 1990.

Edupedu.ro: Dar nu s-a schimbat dinamica citirii și a lecturii în general, din cauza online-ului?

Mihai Mitrică: Nu s-a schimbat, a dispărut obiceiul de a citi, atenție, nu s-a mutat obiceiul de a citi în online. Asta este o mare păcăleală. Nu e adevărat, pentru că dacă ne uităm la obiceiurile de consum cultural în România a scăzut numărul de cititori în ansamblul său, nu s-a produs o segmentare, o împărțire pe segmente a numărului de cititori.

Edupedu.ro: E o diferență între a primi o carte direct, poate și mai complicată această procedură și a primi un voucher iar copilul să-și ia ce carte vrea?

Mihai Mitrică: E evident mult mai sănătos pentru toată lumea să avem libertatea alegerii și să nu existe o carte impusă. Asta ar fi scenariu ideal, în care există o comisie care gândește în numele sistemului educațional, împreună cu sistemul educațional, ce titluri se potrivesc pentru fiecare categorie de vârstă și de elevi în fiecare an.

Dar pe noi ne interesează în primul rând să înțelegem că este nevoie să respectăm aceste prevederi de lege și altele, pentru că desființarea bibliotecilor publice, potrivit legii, nu poate să se întâmple. Legea nu prevede desființarea unei biblioteci publice decât în cazul în care se desființează unitatea administrativ-teritorială pe care ea o deservește.

Și n-am auzit să se desființeze comune, municipii, județe în România în ultimii 35 de ani. Dar biblioteci s-au desființat.

Să nu uităm că avem în legea bibliotecilor un alt articol care n-a fost respectat niciodată din 2002, de când e legea încoace, și anume achiziția minimală, este un barem minimal de achiziție pentru fiecare bibliotecă publică de 50 de exemplare anual, la fiecare 1.000 de locuitori pe care îi deservește acea biblioteca. Asta nu s-a respectat niciodată. Cei de la Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România vă pot confirma la nivelul anului 2019, când făcuseră ultima statistică, procentul acesta minimal era respectat în mai puțin de 18% din cazuri”.