ROMANIA: Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, tradiţii pentru sănătate şi iertare

Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, tradiţii pentru sănătate şi iertare

• În această zi nu se taie nimic cu cuţitul sau cu toporul şi nu se mănâncă fructe sau legume cu formă rotundă și de culoare roșie și se ține post

Astăzi este zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită pe 29 august, este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. Biserica Ortodoxă a rânduit ca, de Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să se ţină post, în orice zi a săptămânii ar cădea aceasta sărbătoare. Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viaţa înfrânată a lui Ioan. Există persoane care au susţinut că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. Şi după cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine să postim şi în această zi.
Tradiţia creştină mai spune că Ioan Botezătorul a fost înmormântat fără cap, de teamă ca Sfântul să nu învie atunci când trupul se va uni cu capul. Capul său a fost găsit mai târziu, într-o zi de 25 mai, când se prăznuieşte chiar Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul.

O zi încărcată de superstiţii

Cine este Sf. Ioan Botezătorul?

Ioan Botezătorul este ultimul dintre proorocii Vechiului Testament şi în acelaşi timp veriga de legătură dintre cele două Testamente. Ioan Botezătorul, numit şi Înaintemergătorul, vesteşte venirea în lume a Mântuitorului. Ioan îşi începe activitatea în 26 d.Hr., primul an al guvernării lui Pilat din Pont, cu cuvintele: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor“. Exact aceleaşi cuvinte avea să le folosească Iisus, la începutul lucrării sale, în Capernaum. De altfel, Ioan Botezătorul este mai cu seamă învăţătorul pocăinţei, ca fază primară şi obligatorie pentru mântuire. Ioan Botezătorul duce o viaţă ascetică, în pustiu. Este îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele şi se hrăneşte cu miere sălbatică şi lăcuste.

Lecţia de smerenie

El foloseşte botezul cu apă, asupra celor pocăiţi, ca semn al curăţirii, al purificării. În perioada când predica şi boteza la râul Iordan, la Ioan vine însuşi Iisus şi îi cere să Îl boteze. Scena este memorabilă. Ioan Îl recunoaşte şi se miră: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?“. La care Iisus răspunde: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea“. Pilda de smerenie este minunată. Făcătorul Lumii, cel fără de păcat, intră în rând cu păcătoşii pocăiţi. În acelaşi timp, însă, din Cer, Tatăl descoperă oamenilor firea dumnezeiască a Fiului. La ieşirea din apă a lui Iisus, „cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se peste El ca un porumbel. Şi iată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit“. (Matei 3, 17)

Ioan îl mustra neîncetat pe Irod

Evenimentele care au dus la pieirea Sfântului Ioan Botezătorul s-au petrecut în vremea lui Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare supranumit şi ucigaşul pruncilor din Betleem. Căsătorit iniţial cu fiica lui Areta, împăratul Arabiei, Irod Antipa şi-a alungat soţia trăind în concubinaj cu Irodiada, soţia fratelui său, Filip. Pentru aceste nelegiuri, Ioan îl mustra neîncetat pe Irod, înaintea tuturor: „Nu ţi se cade ţie să ai de soţie pe femeia lui Filip, fratele tău“. Îndemnat de Irodiada, Irod a poruncit ca Ioan să fie prins şi închis în temniţa din palatul lui Irod de la Maherus, lângă Marea Moartă. Aici, singurii vizitatori au fost ucenicii săi, cărora Ioan le-a dat poruncă să-l urmeze pe Cel ce vestea deja Evanghelia, bănuind că sfârşitul său este aproape.

,,Capul lui Ioan Botezătorul vreau“

De ziua naşterii sale, Irod a dat un ospăţ mare la care el şi mesenii s-au veselit, cu mâncăruri scumpe şi vinuri alese, cântăreţi vestiţi şi dansatoare tinere care să le desfete ochiul şi auzul. Simţind că Irod era ameţit de băutură, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat înaintea lui Irod şi a celor care şedeau cu el, determinându-l să-i făgăduiască orice, că-i va da chiar jumătate din împărăţia sa. La sfatul mamei sale, Salomeea a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul. Neaşteptându-se la o astfel de cerere, Irod
s-a tulburat, dar, pentru că nu mai putea da înapoi, a dat poruncă să fie tăiat capul lui Ioan Botezătorul. Care a fost adus, pe o tipsie, Salomeei, ce l-a dat mamei sale.

Postul care mântuieşte

Pe vremuri, oamenii obişnuiau să ţină post, vreme de două săptămâni, de la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, până la Ziua Crucii, în 14 septembrie. Cine ţine cum se cuvine acest post îşi mântuieşte sufletul de cele mai grele dintre păcate, precum furtul, omorul sau avortul. Însă ceva atrage atenţia în mod deosebit cu privire la acest tip de post: nu trebuie ţinut neapărat de făptuitorul păcatelor, ci poate fi înlocuit de rude, de soţi sau de oameni dragi. Unii spun că le-ar fi de ajutor întru uşurarea sufletelor şi părinţilor care şi-au blestemat copiii la mânie. Doar o turtă de grâu sau de mălai, preparată de cel ce ţine postul, atât e permis să se mănânce, iar cei ce nu au păcate foarte mari se pot înfrupta şi din fructe şi legume. Pentru ca tot efortul să dea rezultate, la finele postului se duce pomană la biserică.

Datina se respectă

Că ţii sau nu toată perioada post nu contează. Important e ca astăzi, la data prăznuirii Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, să te abţii. Şi e bine să nu mănânci roşii, pepene roşu, alte fructe, mâncăruri sau băuturi de culoare roşie, în memoria sângelui vărsat de Sfânt. Unii mănâncă numai struguri sau ţin post negru. În popor, sărbătoarea mai e cunoscută şi ca „Sfântul Ioan Cap Tăiat”, „Sântion de toamnă“, „Sfântul Ioan taie capul pe curechi“, „Crucea mică“ ori „Brumariul“.
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat şi cel mai mare sihastru şi postitor din câţi au fost vreodată. Viaţa lui aspră pe care a dus-o în pustiul Iordanului, chemarea poporului la mărturisirea păcatelor şi la pocăinţă, vrednicia de a-L boteza pe Domnul Iisus Hristos, mărturisirea adevărului şi însetarea de dreptate care i-a atras şi pedeapsa tăierii capului, toate acestea fac din Sfântul Ioan Proorocul, Înainte-Mergătorul şi Botezătorul, un model de urmat.

Legenda lui Sântion de toamnă

Despre Sântion există şi numeroase legende. Una dintre ele spune că ar fi fost un tânăr sărac, de o rară frumuseţe. Într-o zi, o femeie bogată l-a invitat peste noapte la ea, dar sfântul, nevrând să intre în păcat, s-a rugat stăruitor la Dumnezeu să-i ia frumuseţea cea ademenitoare. Dumnezeu i-a ascultat ruga şi l-a învăţat să-şi taie capul! Făcând Sântion acest lucru s-a pomenit cu un cap de oaie în locul frumosului său cap, scăpând astfel de păcat. În această zi nu se mănâncă varză, căci Sfântului Ioan de şapte ori i-au tăiat capul pe varză şi iar a înviat. Se posteşte şi pentru a fi protejat de friguri.