DIVERSE: Churchill și America: rădăcinile unei „relații speciale”

Churchill și America: rădăcinile unei „relații speciale”

Când Donald Trump a ridicat paharul la dineul de stat de la Windsor, evocând figura lui Winston Churchill, a reînnoit un fir istoric care leagă două lumi despărțite de Atlantic.

„Bustul lui Churchill se află chiar acum în Biroul Oval”, a spus Trump, amintind că ideea de „relație specială” dintre Marea Britanie și Statele Unite nu este doar o formulă diplomatică, ci un reper cultural și politic care a modelat secolul XX.

Churchill nu rămâne în istorie doar ca premier de război. El a fost arhitectul unei punți de valori între Londra și Washington, omul care a înțeles că supraviețuirea Marii Britanii depinde de sprijinul american. În plin Blitz, a spus limpede: dacă Anglia cade, libertatea cade. Și a convins, pas cu pas, opinia publică americană că bătălia Europei era și bătălia ei.

De ce este important Churchill?

Pentru că, după ce a condus războiul cu o hotărâre feroce, a înțeles că victoria nu înseamnă putere nelimitată. Churchill a pledat pentru restabilirea controlului civil asupra armatei și pentru revenirea la normalitatea instituțională și la un sistem economic deschis, bazat pe tradițiile democratice britanice. Într-un moment în care tentația dirijismului și a planificării centrale era uriașă, el a pledat pentru continuitatea tradiției liberale.

Nu era singur. Harry Truman, succesorul lui Roosevelt, l-a privit pe Churchill ca pe un reper moral și strategic. „El a înțeles primejdia sovietică mai repede decât oricine”, scria mai târziu istoricul Paul Johnson. Truman a împărtășit această intuiție, iar colaborarea lor a fost esențială pentru consolidarea relației transatlantice.

Churchill, ca garant al libertății

Biograful Paul Johnson notează tranșant: Churchill a avut un rol central în promovarea libertății, a democrației și a valorilor occidentale în perioada postbelică. Victoria militară nu era suficientă; Churchill a insistat că trebuie urmată de restabilirea stabilității instituționale și a unui sistem economic deschis, într-o lume în care Stalin își extinde influența, iar ideile de planificare etatistă traversau Atlanticul.

Dar marea lui contribuție nu se oprește aici. Churchill a fost printre primii lideri occidentali care au tras semnalul de alarmă privind expansiunea sovietică. A înțeles că înlocuirea războiului fierbinte cu Germania de către un conflict latent cu Rusia nu era doar o ipoteză, ci o posibilitate serioasă.

Citește pe Antena3.ro

O cântăreață de muzică populară a fost prinsă la furat, într-un supermarket. „Am luat niște parfumuri pentru băiatul meu”

Fulton, Missouri: nașterea Războiului Rece

Pe 5 martie 1946, la invitația Westminster College din Fulton, Missouri, Churchill a ținut discursul care redefinește geopolitica: „De la Stettin, pe Baltica, până la Trieste, pe Adriatica, o Cortină de Fier a căzut peste continent”. Expresia mai fusese folosită și înainte, dar Churchill a transformat-o într-un simbol. La fel se întâmplă și cu noțiunea de „război rece”: el nu inventează termenul, dar îl aduce în centrul atenției internaționale.

Popularitatea sa în America era remarcabilă. Nu era perceput ca un lider străin, ci ca un aliat cultural. Mama sa, Jennie Jerome, era newyorkeză, iar Churchill avea, prin sângele său, o familiaritate autentică cu lumea americană. În Congres, vocea lui nu suna distant, ci fratern.

Relația specială: între mit și realitate

Sintagma „special relationship” a fost popularizată de Churchill și a devenit o etichetă a alianței transatlantice. Dincolo de formule, realitatea este că fără Churchill și fără cooperarea americană, lumea postbelică ar fi arătat cu totul diferit. Legătura dintre Londra și Washington nu a fost doar una militară, ci o alianță de civilizație.

Desigur, relația a avut momente tensionate: criza Suezului, diferențele privind Vietnamul sau politica din Orientul Mijlociu. Dar firul roșu a rezistat. Bustul din Biroul Oval, evocat de Trump, rămâne simbolul acestei continuități.

Churchill, ca reper contemporan

Când Trump l-a invocat la Windsor, nu a făcut-o întâmplător. Churchill continuă să ofere legitimitate unei relații care a schimbat ordinea lumii. Într-o epocă în care alianțele par fragile și regulile jocului internațional sunt puse sub semnul întrebării, apelul la Churchill este un apel la vigilență, dar și la memorie.

În fond, dacă libertatea occidentală a supraviețuit secolului XX, asta s-a datorat nu doar victoriei din 1945, ci și faptului că lideri precum  Churchill au știut să spună „nu” tentației totalitare, iar cooperarea transatlantică a oferit puterea necesară pentru a menține ordinea liberală.

Citește pe Fanatik.ro

Singurele zodii care primesc noroc din plin de pe 19 septembrie. Schimbări majore, protecție divină și surprize mari pentru ele

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: Churchill și America: rădăcinile unei „relații speciale”