DIVERSE: Iașul, județul viitorului: aproape 40% dintre rezidenți fac parte din Generațiile Z și Alfa, 1997-2009 și 2010-2024. Ce câștig vom avea de aici?

Iașul, județul viitorului: aproape 40% dintre rezidenți fac parte din Generațiile Z și Alfa, 1997-2009 și 2010-2024. Ce câștig vom avea de aici?

Dacă în România numărul tinerilor și copiilor din aceste generații reprezenta 32% din totalul rezidenților, în județul Iași generațiile cele mai tinere reprezintă aproape 40% din populație (38,9%).

La începutul acestui an, România număra 19.036.031 de locuitori rezidenți, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cifra este mai mică cu aproximativ 31.500 de persoane față de anul anterior, iar două județe din Regiunea Nord-Est se regăseau printre cele mai afectate de acest declin.

31 de județe cu scăderi și doar 11 cu creșteri

După Municipiul București, unde populația a scăzut cu peste 12.300 de persoane, Bacăul a înregistrat cel mai mare minus anual, pierzând 3.996 de locuitori rezidenți. Vasluiul, care mai are 366.093 de rezidenți, a consemnat o scădere de 3.424 de persoane față de 1 ianuarie 2024, ocupând locul șapte la nivel național în topul județelor cu cele mai mari pierderi. Din aceeași regiune, Neamțul a pierdut 2.191 de locuitori, iar Botoșaniul a ajuns la 388.177 de rezidenți, după un declin de 1.571 de persoane.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

În total, scăderi ale populației rezidente s-au consemnat în 31 de județe (inclusiv București), în timp ce doar 11 județe au pornit anul cu o populație mai numeroasă decât în 2024. Între acestea din urmă se află și Iașul, și Suceava. Iașul a bifat a șasea cea mai mare creștere din țară, cu un plus de 1.675 de persoane, ajungând la 780.364 de rezidenți. Suceava a câștigat, la rândul ei, 682 de locuitori și a ajuns la 645.878 de persoane.

Este de menționat că populația rezidentă nu este aceeași cu populația după domiciliu. Ea se referă la „totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și apatrizi care au reședința obișnuită pe teritoriul României”. Prin „reședință obișnuită” se înțelege locul în care cineva își petrece în mod constant viața de zi cu zi – „acasă”, adică adresa la care persoana respectivă a locuit neîntrerupt timp de cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință, indiferent de eventuale absențe temporare pentru vacanțe, vizite, afaceri, tratamente sau pelerinaje.

Iași versus România

„Ziarul de Iași” a vrut să vadă și care e structura pe generații a populației rezidente din Județul Iași. Rezultatul arată o împărțire mai uniformă decât la nivelul României pe generații.

„Generația Tăcută” (persoane născute aproximativ între 1928 – 1945) e descrisă ca fiind o generație de tradiționaliști. Redusă ca număr și născută între cele două războiaie mondiale, această parte a populației mai reprezintă doar circa 4% din populația României (circa 850.000 persoane). Tot 4% sunt sunt în Iași (29.256 persoane cu vârsta egală sau mai mare de 80 de ani).

Generația Baby Boomers (care e convențional cuprinsă în perioada 1946 – 1964) și-a primit porecla de la „baby boom-ul” care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Cunoscuți pentru optimismul lor de după cel de-al Doilea Război Mondial, Baby Boomers au fost în mare parte modelați de Războiul Rece și Războiul din Vietnam; cu toate acestea, au fost, de asemenea, puternic influențați de mișcările pentru drepturile civile, hippie și yuppie.
Ei reprezintă 21% din populația țării, dar la Iași procentul lor este mai mic, de 18% (139.466 persoane).

Generația X (1965 – 1980) – este adesea numită generație uitată. În România, aici de regăsesc „decrețeii”, copiii „cu cheia la gât”. La nivel mondial au una dintre cele mai mari rate de părinți divorțați. Gen X se concentrează mai mult pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată decât părinții lor Baby Boomer. Gen X a fost generația modelară de sfârșitul Războiului Rece, căderea comunismului, revoluțiile de la finalul anilor 80, de epidemiile de crack și SIDA în lume, de creșterea numărului de calculatoare de acasă și de apariția internetului, de epoca de aur a hip-hop-ului și nașterea grunge-ului. Și, odată cu acestea, și de  un dispreț larg răspândit față de autoritate în general.

La nivelul României e populația cea mai numeroasă (23%). În Iași, cu 20,1%, reprezentanții Gen X sunt de asemenea majoritari, dar diferența față de generațiile mai tinere este marginală.

 Generația Y (Millenials) (1981 – 1996) e prima despre care s-a spus că ar fi dependentă de tehnologie și acuzată de un presupus narcisism. Milenialii au trecut prin două recesiuni majore, nenumărate împușcături în masă, tulburări rasiale și civile, 9/11, pandemia. Ei au creat și proliferat rețelele sociale, motiv pentru care a fost numită și „generația me, me, me”. E descrisă și ca generația cea mai susceptibilă de a suferi (și de a căuta ajutor pentru) boli mintale și tulburări precum depresia și anxietatea, în mare parte din cauza presiunii imense de a reuși în viață, la fel ca generațiile anterioare, precum și a lipsei de oportunități economice pentru a face acest lucru. Lipsa de stabilitate financiară și grija pentru asigurarea unei locuințe ar fi motivele pentru care Gen Y a amânat căsătoria și planificarea copiilor. În România, reprezintă 19,5% din populație, iar în Iași 19,4% (151.237 persoane).

Cele mai mari diferențele între Iași și restul țării apar însă la cele mai tinere generații.

Generația Z (1997-2009) – este prima generație nativă cu adevărat digitală, mulți primind primul telefon înainte de vârsta de 11 ani. Reprezentanții Gen Z sunt mai conștienți de justiția socială și de problemele politice decât erau cei din celelalte generații la vârsta lor. Despre ei se spune că au o mai mare inteligență emoțională în comparație cu generațiile mai în vârstă și că este mai probabil să se implice în activism civic. În România, proporția Gen Z în titalul populației este de 16% (3.080.166 persoane), în timp ce pentru Iași este a doua cea mai numeroasă generație (19,5%, respectiv 152.536 persoane), cu doar 0,6% mai țuțini decât Gen X, cu 0,1% mai mult decât Gen Y și cu 0,2% mai mult decât Generația Alfa.

Generația Alfa (2010 – 2024) este definită de era digitală. Nu știe cum e lumea fără social media, motiv pentru care anii în care s-au născut copiii Alfa sunt cunoscuți și ca „Marea Eră a Ecranului”. Județele Suceava și Iași își dispută cel mai mare procent din populație pentru această generație (cu 19,33% în Suceava și 19,325% la Iași, respectiv 124.858 de copii în Suceava și 150.804 de Alfa în Iași).

La 1 ianuarie 2025 a debutat o nouă generație – Beta (2025 – 2039) – despre care se crede că se vor confrunta cu o lume în schimbare rapidă, dominată de inteligența artificială, realitatea virtuală și calculul cuantic și care ar putea să fie martora unor provocări sociale majore, inclusiv schimbările climatice, schimbările populației (la scară globală), urbanizarea, scăderea ratei natalității și durata de viață mai lungă. Ca urmare, se crede că vor avea o apreciere puternică pentru diversitate, probleme sociale, tehnologie și obiceiuri ecologice.

Care este semnificația economică a cifrelor?

Ce semnale transmite faptul că generațiile tinere au o pondere mai mare la Iași decât în restul țării? Cu o populație tânără mai numeroasă decât în restul țării, Iașul are deja terenul pregătit pentru a deveni un spațiu unde inovația și adaptarea la noile tehnologii pot prinde rădăcini rapid. Generațiile Z și Alfa, obișnuite cu digitalul și deschise către schimbare, dau județului o energie aparte, care poate redesena profilul demografic și economic al regiunii în anii ce vin. Tocmai de aceea, autorităților le revine sarcina de a crea infrastructura și politicile publice care să susțină această dinamică și să transforme potențialul în dezvoltare reală.

Publicitate și alte recomandări video

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: Iașul, județul viitorului: aproape 40% dintre rezidenți fac parte din Generațiile Z și Alfa, 1997-2009 și 2010-2024. Ce câștig vom avea de aici?