ECONOMIE: România are nevoie de o creștere de 3% anual pentru a ajunge din urmă UE, arată un raport realizat de XYZ. Patru sectoare-cheie pentru dezvoltarea economică

România are nevoie de o creștere de 3% anual pentru a ajunge din urmă UE, arată un raport realizat de XYZ. Patru sectoare-cheie pentru dezvoltarea economică

PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 40% în perioada 2015 - 2024, ajungând la 78% din media UE, iar pentru a atinge o convergență deplină a veniturilor cu UE până în 2040, va fi nevoie de o creștere anuală constantă de 3%, arată un raport realizat de portalul polonez de știri din mediul economic și de afaceri xyz.pl, prezentat la Impact Bucharest 2025.

Potrivit raportului, acest parcurs depinde atât de deblocarea unor noi motoare de creștere, cât și de consolidarea fundamentelor economice ale țării.

Cum poate România să închidă calea pentru decalajul de venituri față de UE până în 2040

În ultimele trei decenii, România a trecut de la o economie post-socialistă la una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeană, cu cea mai rapidă creștere.

Între 2015 și 2024, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut în medie cu 3,7% pe an, urcând de la 56% la 78% din media UE.

Pentru a recupera integral decalajul față de Europa Occidentală, țara trebuie însă să își valorifice noi surse de competitivitate și reziliență.

Raportul „România 2040: Dezvoltarea unor noi motoare de creștere economică” identifică patru sectoare-cheie cu cel mai mare potențial de a impulsiona dezvoltarea:

– Inteligența artificială și serviciile moderne – valorificarea digitalizării și a forței de muncă înalt calificate pentru a urca în lanțul valoric.

– Extinderea industrială prin nearshoring și friendshoring (mutarea sau apropierea producției industriale mai aproape de piața țintă sau către țări prietene) – atragerea de noi investiții în producție, în contextul diversificării lanțurilor de aprovizionare.

– Agricultura și industria alimentară – creșterea productivității într-un sector unde România are avantaje naturale semnificative.

– Turismul și economia experienței – valorificarea resurselor culturale și naturale insuficient exploatate pentru a spori veniturile.

Totuși, motoarele de creștere nu sunt suficiente de unele singure. Studiul subliniază importanța unor instituții solide, a unei politici fiscale sănătoase și a unei infrastructuri moderne.

De asemenea, raportul polonezilor evidențiază necesitatea dezvoltării pieței de capital și a unui ecosistem de inovare care să stimuleze antreprenoriatul.

Doar prin combinarea acestor fundamente cu oportunitățile sectoriale, România poate asigura un progres durabil. Aceasta este calea pentru închiderea decalajului de venituri față de UE până în 2040.

Raportul România 2040 și concluzii esențiale

Raportul oferă o foaie de parcurs orientată spre viitor pentru transformarea economică a României. Nu doar că identifică noile oportunități, dar trasează și direcțiile de politică publică și reformele instituționale necesare pentru a le valorifica.

Prin combinarea investițiilor strategice în sectoarele de creștere cu acțiuni ferme pentru întărirea fundamentelor economiei, România are șansa de a se poziționa printre cele mai dinamice economii europene până în 2040.

1. România trebuie să valorifice noi motoare de creștere – inteligența artificială, serviciile de afaceri, industria, agricultura și turismul – pentru a ajunge la nivelul de trai al UE.

2. Agricultura și turismul sunt încă subdezvoltate, dar oferă oportunități importante de a crește productivitatea și de a consolida competitivitatea internațională.

3. Creșterea sustenabilă nu depinde doar de noile motoare, ci și de instituții mai puternice, politici economice solide, infrastructură modernă, mai multă inovare și o piață de capital mai dezvoltată.

Ce arată raportul polonezilor despre România – rezumat

Creșterea economică a României în ultimii 30 de ani

România a trecut, în ultimii 30 de ani, de la un sistem post-socialist la o economie de piață dinamică, devenind una dintre cele mai performante economii din UE.

„Între 2015 și 2024, PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut, în medie, cu 3,7% pe an, România devenind unul dintre liderii economici ai UE”, se arată în document.

Nivelul PIB-ului pe cap de locuitor a urcat de la 56% din media UE (2015) la 78,3% (2024).

Pentru a ajunge la nivelul mediu al UE până în 2040, România trebuie să mențină o creștere anuală de 2,8–3%, este recomandarea din raport.

2. Recomandări pentru noile motoare de creștere economică

Raportul propune patru sectoare-cheie în care se pot îmbunătăți lucrurile și vine cu unele recomandări pentru țara noastră.

Inteligența artificială și servicii moderne – „România are un sector IT puternic, cu 280.000 de angajați și 4,5% din PIB, care ar trebui direcționat către dezvoltarea soluțiilor AI”, spune raportul.

Industria (atragerea de noi investiții și high-tech) – „Costul forței de muncă (12,5 euro/oră) este printre cele mai scăzute din UE, avantaj pentru atragerea investițiilor industriale”, este recomandarea celor care au analizat economia țării noastre.

Câteva domenii spre care România s-ar putea îndrepta sunt: potențial în baterii, mașini electrice și industria apărării.

Agricultura și industria alimentară – „Aproape 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, dar sectorul produce doar 4,5% din PIB în 2023, astfel că există un mare potențial de creștere a productivității”, mai spun polonezii, referindu-se la economia României.

Prin reforme bine susținute și consolidarea fermelor, spre exemplu, s-ar putea aduce un plus de 10% la PIB.

Turismul și economia experienței – „România atrage mult prea puțini turiști străini (4,9 milioane de înnoptări în 2023, de câteva ori mai puțin decât Polonia sau Ungaria)”, este o altă concluzie a economiștilor.

3. Cinci domenii critice

Raportul identifică cinci domenii critice, stabilindu-le ca priorități fundamentale.

întărirea încrederii în instituții, în special administrația publică (România are abia 47% credibilitate, având în vedere nivelul scăzut de încredere și corupția ridicată

politică macroeconomică: deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, astfel că este nevoie de creșterea veniturilor fiscale

acoperirea cu 5G este de doar 47% dintre gospodării, cel mai mic nivel din UE

cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare de doar 0,52% din PIB, în timp ce media UE este de 2,24%

capitalizarea bursieră este subdezvoltată, de 12% din PIB, ceea ce înseamnă mult sub Polonia (22%) sau Germania (44%).

„România poate ajunge la nivelul mediu al UE până în 2040, dar numai dacă menține o creștere anuală a PIB-ului pe cap de locuitor de 2,8%–3% și implementează reforme în instituții, finanțe publice, infrastructură, inovare și piața de capital”, se arată în raportul „România 2040: Dezvoltarea unor noi motoare de creștere economică”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE România are nevoie de o creștere de 3% anual pentru a ajunge din urmă UE, arată un raport realizat de XYZ. Patru sectoare-cheie pentru dezvoltarea economică