DIVERSE: Inflația din T3 sau când politica monetară plătește nota corecțiilor din energie și taxe

Inflația din T3 sau când politica monetară plătește nota corecțiilor din energie și taxe

Inflația din 2025 s-a conturat nu ca o evoluție graduală, ci ca un șoc determinat preponderent de factori administrativi.

Eliminarea plafoanelor la energia electrică din luna iulie a reprezentat pivotul acestui episod, generând o majorare de peste 60% a tarifelor și contribuind cu aproximativ două puncte procentuale la rata anuală a inflației. Într-o economie obișnuită cu ani de intervenții, liberalizarea a produs efecte simultan statistice și psihologice: anticipațiile inflaționiste s-au deteriorat rapid, determinând ajustări de prețuri în lanț.

Declarațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației pe trimestrul al III-lea, confirmă această dinamică. El a subliniat că accelerarea inflației în T3 2025 este atribuibilă eliminării plafoanelor la electricitate, majorării cotelor de TVA și accize, precum și creșterii costurilor unitare cu forța de muncă în industria alimentară și servicii. Potrivit acestuia, inflația a fost influențată și de menținerea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt la niveluri ridicate, chiar și într-un context de temperare a cererii de consum. Evoluția internațională a cotațiilor petrolului a rămas relativ benignă, iar segmentul legumelor și fructelor a beneficiat de corecții descendente semnificative.

Majorările de TVA și accize din august au amplificat presiunile inflaționiste. Deși transmiterea fiscală agregată este estimată la 85%, reacțiile sectoriale s-au diferențiat substanțial: alimentele procesate au înregistrat scumpiri rapide și uniforme, bunurile nealimentare au avansat gradual, combustibilii au fost parțial amortizați prin cotațiile petroliere, iar legumele și fructele au parcurs o tendință descrescătoare după majorările anterioare. Rezultă o piață fragmentată, în care firmele calibrează prețurile diferențiat, iar consumatorii întâmpină o volatilitate ridicată.

Inflația de bază a confirmat persistența presiunilor. Serviciile au continuat să crească lent, dar cu amplitudini ridicate, semnalând rigidități structurale și presiuni salariale relevante. Industria alimentară a transferat în continuare costurile unitare ridicate, iar serviciile au rămas printre cele mai sensibile la șocuri economice. Spre deosebire de segmentul alimentar, care a reacționat rapid la noile cote de TVA, serviciile se ajustează încet și persistent.

În planul pieței muncii, dinamica aparent favorabilă - încetinirea creșterii salariilor, stagnarea veniturilor bugetare și o relativă stabilizare a productivității - maschează tensiuni structurale. Automatizarea reduce nevoia de angajări în industrie, anumite sectoare se confruntă cu deficit de personal, iar altele se digitalizează accelerat. Costurile salariale rămân ridicate în domenii-cheie, cu implicații directe asupra prețurilor, în special în servicii.

Cererea agregată este în declin vizibil: scăderea încrederii consumatorilor, comprimarea salariilor reale și încetinirea creditării de consum conturează o populație tot mai prudentă. Investițiile rămân aproape stagnante, iar absorbția fondurilor europene, deși esențială, nu compensează suficient frânarea activității economice interne.

Citește pe Antena3.ro

Un avion rusesc a început să se dezintegreze în zbor: 90 de pasageri se aflau la bord. Momentul a fost filmat

Sectorul extern a oferit o evoluție mixtă: deficitul comercial s-a redus în trimestrul al doilea datorită exporturilor europene și diminuării importurilor, însă contul curent s-a deteriorat moderat în primele nouă luni, reflectând persistența dezechilibrelor. Stabilitatea cursului și a primelor de risc a funcționat ca un element de ancorare într-un an marcat de volatilitate.

În acest context, BNR a revizuit în sus prognoza de inflație, estimând 9,6% pentru sfârșitul lui 2025 și 3,7% pentru 2026. Liberalizarea energiei și noile măsuri fiscale explică circa jumătate din inflația anticipată la finalul anului. Efectele acestor șocuri se vor estompa abia în trimestrul al treilea din 2026, moment în care se preconizează o dezinflație vizibilă. Totuși, inflația de bază rămâne rigidă, menținând proiecția revenirii în intervalul țintă (2,5% ±1 pp) pentru primul trimestru din 2027.

Gapul PIB continuă să se adâncească pe fondul consolidării fiscale - necesară, dar costisitoare pentru dinamica economică. Fără un nou pachet fiscal, economia poate reveni lent după 2026, dar vulnerabilitățile externe (prețul petrolului, tensiunile geopolitice, volatilitatea dolarului, protecționismul comercial) și cele interne (prețuri administrate, posibile relaxări fiscale, revendicări salariale) rămân semnificative.

Politica monetară se menține fermă: dobânda-cheie rămâne la 6,5%. Într-un episod în care presiunile inflaționiste provin în mare parte din afara sferei monetare, BNR evită atât supraîntărirea, cât și relaxarea prematură, menținând ancorate anticipațiile și gestionând ceea ce poate controla.

În ansamblu, economia românească traversează o perioadă de reașezare după o succesiune de șocuri administrative și structurale. Cererea slăbește, investițiile rămân modeste, iar dezinflația depinde de disiparea treptată a unor factori exogeni politicii monetare. România intră în 2026 cu o inflație încă ridicată și cu un ritm economic moderat, iar normalizarea, deși previzibilă, rămâne un proces lent, într-un context macroeconomic vulnerabil la noi perturbări.

Totuși, reducerea semnificativă a cererii agregate „este baza care ne face să credem că inflația va veni mai întâi treptat, apoi mai abrupt, spre țintă”, a punctat Mugur Isărescu.

Citește pe Fanatik.ro

Gigi Becali anunță plecarea lui Mircea Lucescu de la naționala României: ”Atât mai stă”