ECONOMIE: O asociație de mediu contestă dreptul CSAT de a include terminarea hidrocentralelor la „securitate energetică”

O asociație de mediu contestă dreptul CSAT de a include terminarea hidrocentralelor la „securitate energetică”

Asociația Bankwatch, una dintre organizațiile de mediu care au blocat prin procese în instanță mai multe proiecte energetice, contestă dreptul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a decice ce infrastructuri sunt de „securitate energetică”.

Oengiștii au trimis un drept la replică după ce Libertatea a publicat recent un articol privind contestarea a Curtea Constituțională de către președintele Nicușor Dan a legii care permite terminarea unor hidrocentrale începute încă din vremea lui Nicolae Ceaușescu.

Legea buclucașă

Libertatea a arătat la acel moment că lucrările au fost pornite cu mult înainte ca zonele respective să devină parcuri naționale sau arii protejate.

Legea ar fi permis terminarea a nouă hidrocentrale începute înainte de anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană.

Experții din energie consultați de Libertatea au arătat că producția suplimentară ar duce la scăderea prețurilor în piață și că părăsirea acestora ar însemna riscuri mai mari de mediu.

Mai mult, statul a investit în ele deja 2,4 miliarde de euro, bani care ar fi pierduți în cazul abandonării lucrărilor. La Răstolița, de exemplu, lucrările sunt gata în proporție de 99%.

Instanțele blochează, nu organizațiile de mediu

În schimb, Bankwatch susține că organizațiile de mediu nu blochează proiecte, ci semnalează neconformități legale, iar instanțele de judecată sunt cele care, în baza probelor și a legislației, dispun suspendarea sau anularea unor acorduri sau autorizații.

CSAT se susbstituie Parlamentului

De asemenea, organizația de mediu spune că CSAT se substituie Parlamentului.

„Articolul menționează că cele nouă hidrocentrale în discuție au primit în CSAT statutul de proiect strategic de interes național. Acest fapt este prezentat drept o garanție supremă a necesității și calității proiectelor. Însă, atribuirea către un organ al puterii executive (CSAT) a rolului de a decide care investiții sunt de «securitate energetică» și deci pot ocoli procedurile de mediu reprezintă o delegare de facto a puterii legislative, fără bază constituțională”, spune asociația de mediu.

Producție mică

Acesta mai spune că cele nouă hidrocentrale în cauză nu ar rezolva facturile românilor și că ele ar produce sub 1% din producția națională.

Experții consultați de Libertatea au arătat deja că România are deficit de energie, astfel că orice producție suplimentară duce la scăderea importurilor și eliberarea presiunii de pe prețuri.

„Facturile la energie nu pot fi salvate cu ajutorul acestor hidrocentrale pentru că randamentul lor este scăzut din cauza secetei și a debitelor scăzute. Astfel, parametrii economici sunt condiționați de doi factori esențiali: debitul râurilor și precipitațiile. În lipsa acestora, randamentul economic este dramatic diminuat. Ministra Mediului a declarat că, în ciuda unei capacități instalate de 6.400 MW în hidrocentrale, în ultimul an nu s-au atins nici măcar 3.200 MW în nicio zi. Aceasta înseamnă că producția efectivă a fost sub 50% din potențialul teoretic”, subliniază Bankwatch.

Hidrocentralele nu funcționează însă în bandă, adică la nivel continuu, la fel ca termocentralele pe gaze și cărbune. Barajele păstrează energia potențială, iar hidrocentralele uzinează apa doar atunci când este nevoie pentru a echilibra sistemul.

Hidroelectrica face peste 80% din serviciile de echilibrare și de sistem în România, iar compania este cel mai mare producător de energie din România.

Războiul pe energia curată

Bankwatch susține că nu este „în război cu energia curată”, ci că dorește soluții eficiente, moderne „și mai ales legale” pentru problemele actuale.

Asociația de mediu spune că hidrocentralele în cauză ar putea deveni neoperaționale din cauza lipsei debitelor.

„Raportul dintre investițiile necesare pentru finalizarea acestor proiecte și profitul obținut din vânzarea cantităților de energie estimate este unul nefavorabil consumatorului pentru că prețul energiei ar trebui să fie foarte mare ca să acopere investițiile realizate, costurile de întreținere și profitul
operatorului”, spune Bankwatch.

Respectivele investiții nu sunt însă doar energetice, ci sunt și pentru protecția la inundații și pentru irigații și funcții industriale, așa cum a prezentat Hidroelectrica de mai multe ori de-a lungul timpului, inclusiv în documentele privind insolvența.

Organizația spune că retehnologizarea hidrocentralelor actuale ar duce la o creștere de 7% a producției naționale de hidroenergie, adică un plus de 1.100 GWh/an, suficient pentru a alimenta aproximativ 275.000 de gospodării și sunt o metodă mult mai eficientă și mai ieftină de echilibrare a consumului în punctele de vârf.

Hidroelectrica retehnologizează deja ce are

Hidroelectrice retehnologizează însă deja hidrocentralele sale actuale.

„Programul de retehnologizare și modernizare între 2023 și 2027 are o valoare estimată de aproximativ 1,8 miliarde RON pentru aproximativ 1,1 GW de putere hidroelectrică instalată supusă analizei până în 2030. Ulterior implementarii programului de retehnologizare și modernizare, Societatea preconizează ca va debloca o putere instalată de până la 230 MW și o prelungire medie a ciclului de viață cu 30 de ani (în cazul retehnologizării) sau cu 20 de ani (în cazul modernizării) per centrală hidroelectrică”, se arată pe site-ul său.

Anul trecut, spre exemplu, a fost pusă în folosință hidrocentrala Stejaru retehnologizată, aflată pe Lacul Bicaz.

Ce se întâmplă dacă le lăsăm în paragină?

Bankwatch spune că afirmația cum că „lăsate așa produc un dezastru mai mare” este speculativă.

Conform Bankwatch, aceste proiecte sunt deja abandonate de peste 20 de ani, iar motivul pentru care au fost oprite lucrările în primul rând și nu au fost funcționale a fost intrarea în insolvență a companiei cu mult timp înainte de procesele juridice.

„Dezastrul ecologic suprem se produce în momentul punerii în funcțiune a hidrocentralelor, când cursul râurilor se întrerupe”, potrivit ONG-ului.

„Infrastructurile vechi pot deveni periculoase tocmai dacă sunt repornite fără re-evaluări (siguranța barajului, debite scăzute), în timp ce funcționarea lor nu garantează protecție la inundații. Studiile arată clar că, în anumite condiții, barajele pot chiar spori riscul de inundații în aval”, conform Bankwatch.

Hidrocentralele nu sunt însă niciodată terminate și pornite fără a fi testate, iar construcțiile nu se fac fără studii și calcule.

Procesele cu Complexul Oltenia

Bankwatch mai susține și că a câștigat în ultimii zece ani șase procese cu Complexul Energetic Oltenia.

„Datorită acestor procese, compania de stat a îmbunătățit rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului, care stau la baza emiterii acordurilor – fapt ce arată încă o dată cât de importantă este vigilența societății civile în îndreptarea neregulilor care afectează negativ oamenii și mediul”, conform acesteia.

Datele trimise către Libertatea de către companie și ministerul Energiei arată că societatea de stat a câștigat definitiv nouă procese, iar un al zecelea se află la faza de rejudecare.

Procesomanie în energie

Conform centralizării, organizațiile de mediu au deschis nenumărate procese împotriva investițiilor energetice ale României, de la exploatarea gazelor în Marea Neagră, la conducte la termocentrale, hidrocentrale și parcuri fotovoltaice.

Pe lângă Bankwatch, alte organizații care contestă în instanță investițiile energergetice sunt Greenpeace, Declic și Societatea Carpatină Ardeleană.

Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja chiar acuza organizațiile în cauză că pun în pericol securitatea și independența energetică a României.

Acesta a făcut inclusiv o plângere penală la DIICOT în privința organizațiilor respective de mediu, pentru a verifica finanțarea lor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Cititi si alte stiri despre ECONOMIE: O asociație de mediu contestă dreptul CSAT de a include terminarea hidrocentralelor la „securitate energetică”