ECONOMIE: România fără bani cash. Cât de pregătită este țara pentru viitorul digitalizat al plăților

România fără bani cash. Cât de pregătită este țara pentru viitorul digitalizat al plăților

România se îndreaptă rapid spre o economie în care plățile digitale devin regulă, nu excepție. Totuși, diferențele între orașe și mediul rural, infrastructura bancară și dependența populației de numerar arată că trecerea la o societate fără cash este mult mai complicată decât pare.

O țară care plătește tot mai mult cu telefonul, dar încă își ține portofelul plin

România se află într-o transformare accelerată a modului în care își gestionează banii. Plățile contactless, transferurile instant și portofelele digitale au depășit în ultimii ani creșterea numerarului aflat în circulație, iar băncile raportează recorduri la numărul de tranzacții online.

În marile orașe, plata cu telefonul sau cu smartwatch-ul a devenit reflex. Magazinele aproape că nu mai întreabă dacă vrei să „plătești cu cardul”, ci doar în ce formă. În centrele comerciale, cash-ul pare deja un instrument secundar.

Realitatea de ansamblu este însă mult mai nuanțată. România rămâne una dintre economiile europene cu cea mai mare utilizare a numerarului raportată la totalul tranzacțiilor. Banca Națională a României arată că peste jumătate dintre români folosesc bani fizici pentru cumpărăturile zilnice, iar pentru plățile din mediul rural procentul depășește 70%.

De ce numerarul rămâne dominant în multe zone din țară

Tendința spre digitalizare nu poate ascunde o realitate simplă: în România, accesul la servicii bancare este inegal. Există zone întregi unde nu există bancomate, unde acoperirea GSM este slabă sau unde magazinele nu pot instala POS-uri deoarece furnizorii de internet nu operează în zonă.

Micile magazine de la sate funcționează adesea exclusiv pe numerar. Sunt zone în care plata digitală nu e o alegere, ci o imposibilitate tehnică. Pentru mulți antreprenori, comisioanele POS sunt împovărătoare, iar birocrația descurajează.

Pe lângă infrastructură, apare și fenomenul „economiei gri”, care se sprijină masiv pe numerar. Multe tranzacții din piețe, construcții și mici servicii se fac fără bon, ceea ce menține cash-ul în circulație la nivel ridicat.

În plus, bătrânii ezită în fața tehnologiei bancare. Mulți nu folosesc smartphone, nu au acces la internet sau pur și simplu nu au încredere în aplicații.

România urbană merge spre digital, România rurală încă trăiește în cash

Diferența dintre București, Cluj sau Timișoara și zonele rurale este uriașă. În orașele mari, plata digitală este impulsionată de salarii primite în conturi, abonamente digitale, transport public cu plata contactless și comerț online tot mai extins.

Platformele de comenzi, ride-sharing-ul și serviciile moderne au educat publicul și au împins piața spre card.

În mediul rural, însă, salariile sunt adesea plătite în numerar, magazinele nu au POS-uri, băncile au închis agenții, iar bancomatele sunt rare. Digitalizarea pare un tren care trece cu viteză fără să oprească în stație.

Acest decalaj structural arată că trecerea României la un viitor fără cash depinde de mult mai multe variabile decât entuziasmul celor conectati la aplicații mobile.

Statul împinge digitalizarea, dar populația nu răspunde uniform

Instituțiile publice au accelerat introducerea plăților electronice. Taxele locale pot fi achitate prin ghișeul.ro, iar unele primării nu mai acceptă bani cash la ghișee. Transportul public din marile orașe are sisteme contactless, iar multe spitale introduc plăți cu cardul.

Cu toate acestea, există încă instituții care lucrează exclusiv cu numerar. Sunt cazuri de taxe, amenzi sau servicii publice unde plata digitală este imposibilă, iar sistemele informatice nu comunică între ele.

Statul pare să forțeze digitalizarea, dar infrastructura nu este completă, iar serviciile publice avansează în ritmuri diferite. Acolo unde digitalizarea există doar pe hârtie, oamenii rămân dependenți de numerar.

Industria bancară vede viitorul clar: plăți instant, conturi digitale, fără cozi

Sectorul financiar din România este printre cele mai modernizate din Europa Centrală și de Est. Băncile mari investesc masiv în aplicații mobile, iar clienții folosesc tot mai mult transferuri instant, semnături electronice și onboarding online.

Există bănci care au renunțat deja la casierii, ceea ce arată încotro merge piața. În orașe, românii s-au obișnuit să facă aproape orice operațiune online: de la plata facturilor, la administrarea conturilor, la rate, la investiții.

Pentru sistemul bancar, viitorul fără cash înseamnă costuri reduse, productivitate crescută și securitate mai mare. Provocarea este însă modul în care această schimbare poate fi adaptată la realitățile din teritoriu.

Suntem pregătiți pentru o Românie fără numerar?

Răspunsul depinde de unde privești.

În orașe, da, ritmul digitalizării este rapid, iar populația tânără adoptă tehnologia fără rezistență.
În rural, nu, unde lipsa infrastructurii, nivelul scăzut de bancarizare și vârsta înaintată a populației blochează automat modernizarea.

Pe termen scurt, România este prea divizată pentru a face pasul total spre o economie fără numerar.
Pe termen lung, însă, digitalizarea va deveni inevitabilă.

Cheia nu stă în interzicerea cash-ului, ci în crearea unei infrastructuri reale: internet stabil, rețele bancare funcționale, educație digitală și servicii publice interconectate.