EDUCATIE: Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale: Prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural

Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale: Prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural

România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru aşa ceva, şi se îndreaptă spre o economie a serviciilor, consideră Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României, relatează Agerpres. El a apreciat, precizând că vorbește în nume personal, că, la „scorurile PISA pe care le avem și 40% analfabetism funcțional”, țara nu poate spera la o economie bazată pe cunoaștere în următoarea perioadă, ci doar peste mai bine de 15 ani, dacă sunt întrunite anumite condiții în educație, care să vizeze în special mediul rural.

„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere. Şi prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural”, a declarat Lazea la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.

El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, şi anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce şi vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baştină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.

• „Trebuie găsit un mecanism de piaţă, subliniez de piaţă, prin care să-i ajuţi pe cei mai brilianţi dintre elevii din mediul rural (…) şi, ajutându-i pe ei, să-i ajuţi şi pe copiii ceilalţi. Deci asta trebuie făcut în învăţământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoaşterii”, a spus oficialul BNR.

Iar în ceea ce priveşte sistemul de cercetare-inovare, acesta susţine că nu există nici cea mai mică legătură între cei patru actori care sunt parte a acestui sistem, adică între inovator, respectiv inginerul care vine cu ideea, producător, comerciant şi specialistul în proprietate intelectuală.

„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară. Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse şi unde el să se ducă să-şi prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi  invenţie să poată fi…. Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părţi să vină împreună. În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător”, a spus Valentin Lazea.

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale: Prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural