EXTERNE: După inaugurarea muzeului de 1 miliard de dolari, Egiptul turează motoarele pentru repatrierea artefactelor. Gândul prezintă bătălia pentru Nefertiti. Nilul își cere regina înapoi

După inaugurarea muzeului de 1 miliard de dolari, Egiptul turează motoarele pentru repatrierea artefactelor. Gândul prezintă bătălia pentru Nefertiti. Nilul își cere regina înapoi

Deși Marele Muzeu Egiptean s-a deschis, în sfârșit, cu mare fast în Cairo, din complexul uluitor expus cu mare mândrie lipsește ceva. Ceva foarte de preț. Da, acum, galeriile sunt grandioase și pline până la refuz cu artefacte neprețuite, poți vedea statuia uriașă a lui Ramses al II-lea, bărcile antice ale lui Kheops și peste 5.000 de comori din mormântul lui Tutankhamon. Toate sunt expuse pentru prima dată împreună de la descoperirea mormântului. Însă nimic nu este la fel fără bustul epic al lui Nefertiti, fără Piatra de la Rosetta și fără Zodiacul din Dendera. Ele trebuie să fie acolo ca muzeul să fie desăvârșit.

Profitând de deschiderea celui mai mare muzeu al țării și celui mai mare elogiu dedicat unei singure civilizații, activiștii egipteni cer acum autorităților din Cairo să crească presiunea asupra puterilor străine ca să-și recupereze comorile de neegalat.

Unele au fost furate de trupe străine, în numele fostelor puteri coloniale, care le expun acum în muzeele lor din întreaga lume, iar altele au fost pur și simplu trimise peste mări și țări, chiar de autoritățile egiptene, pentru a fi păstrate în galerii mai mari și mai sigure.

Egiptologii cer repatrierea artefactelor: Bustul lui Nefertiti din Berlin, Piatra de la Rosetta din Londra și Zodiacul din Dendera din Luvru

Bustul lui Nefertiti în camera cupola de nord a Muzeului Neues © Staatliche Museen zu Berlin / David von Becker

Mai multe obiecte de valoare inestimabilă trebuie să se întoarcă acasă. În 2010, Zahi Hawass, egiptolog și fost ministru al antichităților, a lansat o campanie pentru returnarea a trei piese emblematice – Piatra de la Rosetta din British Museum, bustul lui Nefertiti din Neues Museum din Berlin și Zodiacul din Dendera din Luvru. Acțiunea sa a fost oprită în 2011 din cauza protestelor din Egipt, însă odată cu deschiderea noului Muzeu, specialistul a început să spere din nou. Hawass a salutat decizia olandezilor de a returna sculptura și speră că și alți lideri mondiali îi vor urma exemplul.

„În trecut, ni se spunea că muzeele voastre nu sunt calificate”, a declarat el pentru The Times. „Acum am construit peste 22 de muzee, la cele mai înalte standarde, unele mai moderne decât cele din America sau Europa.”

Monica Hanna, decanul Academiei Arabe pentru Știință și Tehnologie din Egipt, este o altă voce care spune că deschiderea muzeului ar trebui să „îi încurajeze pe cei care au puterea să facă ceea ce este corect.“

Hanna a pornit și ea o campanie de pentru returnarea artefactelor pierdute ale Egiptului, însă nu solicită doar returnarea Pietrei din Rosetta, ci și a celor 17 artefacte care au fost luate odată cu aceasta în 1801.

Olanda va repatria o sculptură de 3.500 de ani

Cererile au luat amploare, mai ales săptămâna aceasta, după ce Olanda a anunțat că va repatria un bust de piatră, vechi de 3.500 de ani, din dinastia Thutmose al III-lea, confiscat la un târg de artă de la Maastricht în 2022.

Prim-ministrul olandez, Dick Schoof, a anunțat repatrierea sculpturii în timpul unui summit de la Cairo, care a coincis cu inaugurarea noului muzeu. Iar predarea artefactului către ambasadorul egiptean în Olanda este programată pentru sfârșitul anului 2025, scrie The Times.

Voluntarii vor strânge semnături la Marele Muzeu

Ca să se facă mai bine auziți, reprezentații Marelui Muzeu Egiptean au recrutat inclusiv voluntarii care vor începe să solicite vizitatorilor să semneze petiții prin care se solicită returnarea artefactelor, începând de săptămâna viitoare.

Zahi Hawass, care este membru al Comitetului egiptean pentru recuperarea antichităților, intenționează să depună un document oficial, prin intermediul avocaților, odată ce va ajunge la un milion de semnături.

Repatrierea sculpturii din Olanda este cel mai recent succes al egiptenilor, însă nu primul.

În 2019, sicriul aurit al lui Nedjemankh, furat în timpul protestellor din Egipt din 2011 și vândut Muzeului Metropolitan de Artă din New York pentru 4 milioane de dolari, a fost returnat, după ce investigațiile privind proveniența au dezvăluit licențe de export falsificate. Din 2020, Egiptul a recuperat peste 5.000 de artefacte prin cooperare internațională, inclusiv 114 obiecte din Statele Unite și 91 din Franța.

Piatra din Rosetta rămâne, însă, un subiect delicat pentru egiptologi.

Piatra din Rosetta

Descoperită în anul 1799, în orașul egiptean Rosetta, în timpul campaniei militare a lui Napoleon Bonaparte, piatra de la Rosetta este considerată o cheie valoroasă petru desifrarea hierogrifelor. Piatra datează din anul 196 î.Hr., din perioada domniei regelui Ptolemeu al V-lea, și a fost sculptată din granodiorit, conform informațiilor Wikipedia.

Sursa video: Youtube/ Nick Botha

Împăratul francez a ordonat să fie realizate mai multe de copii ale inscripțiilor, care au fost trimise către diverse universități europene, pentru a le permite filologilor și istoricilor să participe la descifrarea textelor.

După anul 1801, când armata franceză a fost forțată să se retragă din Egipt, piatra din Rosetta a ajuns în mâinile trupelor britanice. În anul 1802, printr-un decret emis de regele George al III-lea, piatra a fost transportată în Anglia, devenind parte a colecției British Museum, unde a fost expusă publicului și savanților interesați să studieze textele inscripționate pe ea, până astăzi.

Pe lângă Piatra Rosetta, campania lui Zahi Hawass prevede și repatrierea faimosului al lui Nefertiti de la Muzeul Neues din Berlin.

Cum a pierdut-o Egiptul pe Nefertiti

Excavatoare din întreaga lume au săpat în pământul egiptean, căutând comori pentru muzeele lor, când țara s-a aflat sub ocupație britanică între 1882 și 1956. Egiptul, lipsit de resursele necesare pentru explorarea arheologică, a permis echipelor străine să efectueze săpături, iar astfel, în 1912, la Tell Amarna, egiptologul german Ludwig Borchardt, a cărui misiune de excavare a fost finanțată de James Simon, un bogat filantrop german, a descoperit bustul reginei Nefertiti, soția faraonului Akhenaton din dinastia a XVIII-a, transmite The New Arab.

Sursa video: Youtube/ National Geographic

Legea antichităților, care guverna săpăturile arheologice din Egipt de la acea vreme, asigura că artefactele descoperite rămâneau în proprietatea statului, pentru a proteja moștenirea culturală a țării.

Bustul lui Nefertiti în camera cupola de nord a Muzeului Neues © Staatliche Museen zu Berlin / David von Becker

Bustul lui Nefertiti în Muzeul Neues © Staatliche Museen zu Berlin / David von Becker

Cu toate acestea, pentru a acoperi costurile de excavare, guvernul a alocat unele artefacte arheologilor și finanțatorilor lor.

,,În timpul procesului de partiție, egiptologul Borchardt a ascuns adevărata valoare a sculpturii, descriind-o incorect în raportul de împărțire a descoperirilor, cunoscând pe deplin reglementările Legii De Jure”, a spus egiptologul egiptean Monica Hanna într-un articol publicat în 2023 de Cambridge University Press.

De asemenea, istoricul german Sebastian Conrad a transmis pentru Deutsche Welle că sculptura ar fi putut fi acoperită cu murdărie pentru a-i ascunde culoarea și frumusețea.

Hitler s-a îndrăgostit de Nefertiti

În februarie 1913, bustul lui Nefertiti a fost trimis în Germania, iar mai târziu, finanțatorul lucrărilor, James Simon a împrumutat colecția completă Tell Amarna Muzeului Egiptean din Berlin, a mai dezvăluit Monica Hanna în articol publicat de Cambridge University Press.

,,În 1920, el a donat statuia reginei Nefertiti cu condiția ca, dacă Egiptul va cere vreodată returnarea acesteia, Muzeele Naționale Germane să fie obligate legal să o repatrieze“, a spus ea.

Legația Regală Egipteană a convins guvernul prusac, proprietarul statuii după Simon, să repatrieze bustul în 1933. Cu toate acestea, Adolf Hitler, cancelarul Germaniei la acea vreme, a refuzat.

„Nu voi renunța niciodată la capul reginei”, a spus Hitler.

Bustul o înfățișează pe regina Nefertiti, împodobită cu o coroană albastră decorată cu aur, cu vârf plat. Trăsăturile sale, inclusiv gâtul ei zvelt, linia maxilarului definită, ochii în formă de migdale și buzele pline, sunt adesea considerate vârfuri ale artei și măiestriei egiptene antice.

,,Bustul magnific al lui Nefertiti, una dintre cele mai frumoase statui din istoria omenirii, a fost scos din Egipt prin înșelăciune, minciuni, șmecherie și mijloace ilegale” , a spus Bassam El-Shammaa, istoric și egiptolog egiptean pentru publicația The New Arab.

Zodiacul din Dendera

Zodiacul de la Dendera este o altă minune care a fost ,,sumulsă” la propriu din mâinile egiptenilor. Timp de două milenii, preoții au putut privi tavanul Templului lui Hathor pentru a admira spectaculosul Zodiac. Dedicat lui Osiris și (probabil) comandat de Cleopatra în jurul anului 50 î.Hr., basorelieful de 2,4 metri lățime este una dintre cele mai vechi hărți celeste cunoscute și surprinde o fascinantă fuziune de culturi.

Sursă video: Youtube/ Breizh Rêve

Zodiacul a fost, însă, smuls de pe tavanul capelei din Templul Dendera de către francezi în anii 1820 și se află la Luvru din 1922. Este un artefact unic și important, iar îndepărtarea lui din Egipt a fost complet lipsită de etică, spun specialiștii. La fel ca Piatra Rosetta, este o parte din istoria egipteană care ar trebui adusă înapoi la casa ei de drept.

„Este o fuziune între gândirea greacă și cea egipteană – religie, știință, tehnologie – din ultima dinastie a Egiptului antic”, spune Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo. În mod firesc, adaugă ea, „era foarte râvnită de toți cei care o vedeau”.

Potrivit mai multor experți, în 1822, un hoț de antichități a folosit explozibil și a extras ”Zodiacul” din plafonul templului. A fost dus în Franța, unde a fost cumpărat de regele Ludovic al XVIII-lea pentru suma de 150.000 de franci. Artefactul se află astăzi la Muzeul Luvru din Paris.

Din 1983, Egiptul a interzis toate exporturile de artefacte, ceea ce face ca orice descoperire, făcută de echipe din străinătate după 1983 să fie automat ilegală. Cu toate acestea, săpăturile ilegale continuă, alimentate de muzeele care plătesc sume exorbitante pentru exponate. „Ei sapă în mod distructiv, interesați doar de ceea ce pot transporta”, spune egiptologul Monica Hanna.

Hanna respinge afirmațiile potrivit cărora muzeele occidentale oferă o securitate mai bună. „Ce ziceți de recentul jaf de la Luvru, de cele 2.000 de obiecte furate de la British Museum, anul trecut, sau de ecologiști care au turnat ulei pe artefactele egiptene din Germania?”, a spus ea.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Spectacolul Istoriei, în Egipt. 20 de ani a durat ridicarea celui mai mare muzeu arheologic și a fost nevoie de peste 1 miliard de dolari. Regi, șefi de stat și de guverne au participat la ceremonie

Noul mega-oraș apărut la Marea Mediterană. Cum arată New Alamein construit în Egipt cu 183 miliarde de dolari

Cititi si alte stiri despre EXTERNE: După inaugurarea muzeului de 1 miliard de dolari, Egiptul turează motoarele pentru repatrierea artefactelor. Gândul prezintă bătălia pentru Nefertiti. Nilul își cere regina înapoi