POLITICA: Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării în Parlament / Senatorii și deputații urmează să voteze

Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării în Parlament / Senatorii și deputații urmează să voteze

Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată depunerii jurământului de către preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, la Palatul Parlamentului din București, 26 mai 2025. Inquam Photos / George Călin

Președintele Nicușor Dan va prezenta, miercuri, 26 noiembrie, în fața senatorilor și deputaților, Strategia Națională de Apărare a Țării, finalizată și aprobată de CSAT. Parlamentul urmează să o dezbată și să o voteze, într-o ședință comună care va începe la ora 14:00.

Președintele Nicușor Dan vine miercuri în Parlament pentru a le prezenta senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării. După ce va fi aprobată de comisiile de specialitate ale Legislativului, Strategia va ajunge în plen, pentru a fi dezbătută și votată.

Șeful statului nu va merge singur în Parlament, ci alături de membrii Guvernului, potrivit unui anunț oficial.

Pe 25 noiembrie, CSAT a analizat și aprobat forma finală a Strategiei, după ce a stat 10 zile în dezbatere publică și a fost completată cu sugestii venite de la societatea civilă.

„Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul ședinței CSAT de miercuri.

Citește și

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare și de lungă durată în apropierea graniţelor”. Anunț după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Ce prevede Strategia Națională de Apărare

Președintele Nicușor Dan a prezentat pentru prima oară public Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.

„Administrația publică are niște probleme. (…) La acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova”, a spus atunci Nicușor Dan.

Strategia naţională de apărare a ţării cuprinde:

„valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate;
evaluarea mediului internaţional de securitate;
potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi identificate;
obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării;
direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României în domeniul apărării”.

Corupția este trecută în „Strategia națională de apărare” la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru România.

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, precizează documentul.

Prin urmare, strategia stipulează că „un obiectiv național de securitate” pentru România este „limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”.

Documentul introduce trei direcții pentru „limitarea drastică a corupției”:

abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor;
implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale.

Fenomenul corupției este descris în document drept o problemă care „subrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni”.

Așadar, serviciile secrete vor trebui să se implice în lupta anticorupție dar ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de cercetare de plan este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.

„Vor face o poză de ansamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului”, a subliniat Nicușor Dan despre rolul pe care-l va juca SRI.

Limitele pe care CCR le-a impus SRI

Implicarea serviciilor secrete în actul de justiție a fost limitată printr-o serie de decizii pe care Curtea Constituțională le-a luat în ultimul deceniu.

În martie 2016, CCR a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, potrivit Europa Liberă.

În 2018 a venit o altă decizie CCR care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse din dosarele penale.

În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au dispus atunci că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.

Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.