POLITICA: Nicușor Dan a recunoscut că România nu știe, după un an, cine a fost în spatele alegerilor din 2024, anulate de CCR după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur

Nicușor Dan a recunoscut că România nu știe, după un an, cine a fost în spatele alegerilor din 2024, anulate de CCR după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat miercuri, 26 noiembrie, că statul român știe anumite lucruri despre alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar „nu reuşim să identificăm cu precizie ce a fost în spate”.

Nicușor Dan: „Nu reuşim să identificăm cu precizie ce a fost în spate”

Șeful statului a subliniat că autoritățile cunosc modul de operare în legătură cu turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024, dar nu au identificat toți actorii implicați și nu știu cine a fost în spatele mecanismului.

„Cât cunoaştem noi din fenomenul alegerilor din 2024… Cunoaştem modul de operare. Nu cunoaştem, în momentul de faţă, o parte din actorii care au fost implicaţi în zona electronică, cibernetică. Adică nu ştim cine a fost…”, a spus preşedintele Nicușor Dan, la Parlament, după prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

„Ştim cum s-a întâmplat, avem inclusiv cantitativ nişte indicaţii, dar nu știm, pe multe din aceste filiere, nu reuşim să identificăm cu precizie ce a fost în spate”, a adăugat el. „E o muncă informativă care, acesta este specificul ei, durează timp”, a conchis președintele.

În urmă cu două zile s-a împlinit un an de la câștigarea de către Călin Georgescu a primului tur, anulat de CCR în decembrie.

Călin Georgescu a câștigat turul 1 la prezidențiale în 2024, anulat apoi de CCR

Amintim că la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, primul tur, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit abia pe locul 3.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat surprinzător de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat că Georgescu a beneficiat de finanțări dubioase și promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral. Practic, CCR a anulat în totalitate alegerile prezidențiale 2024.

Călin Georgescu, trimis prima dată în judecată pentru propagandă legionară, în iulie 2025

Pe 26 februarie 2025, Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că a comis mai multe infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce CCR a anulat primul tur al prezidențialelor. El a mai fost acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor din Congo conduși de Horațiu Potra. În aceeași zi, a fost plasat sub control judiciar, care a fost prelungit succesiv.

Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025.

Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în acest prim dosar. Concret, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940-august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.

A doua trimitere în judecată a lui Georgescu, pentru tentativă de lovitură de stat, în septembrie 2025

Pe 8 decembrie 2024, la două zile după ce CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, fostul șef al mercenerarilor din Congo, Horaţiu Potra, apropiat al lui Călin Georgescu, a fost oprit de polițiști în trafic în comuna Măneşti, judeţul Prahova. În maşina Mercedes, condusă de Andrei Florin Lup și în care pasager era Horațiu Potra, a fost găsit un arsenal de război cu care venea spre București.

La sfârșitul lunii februarie 2025, anchetatorii au făcut percheziții în Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, în dosarul legat de finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, și au găsit un nou arsenal militar: zeci de grenade defensive și ofensive, un lansator de grenadă, zeci de pistoale și pistoale-mitralieră, o pușcă-mitralieră, sute de cartușe și materiale explozive. Procurorii au spus atunci că Potra și mercenarii voiau să se infiltreze în protestele organizate în București imediat după anularea alegerilor pentru a crea haos.

Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în acest al doilea dosar, alături de Horațiu Potra, acuzațiile fiind de complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat de Libertatea, descrie mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Horațiu Potra și Călin Georgescu a lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale” și „punând în pericol siguranța națională”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE Nicușor Dan a recunoscut că România nu știe, după un an, cine a fost în spatele alegerilor din 2024, anulate de CCR după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur