DIVERSE: 14.000 de români, omorâți de poluare în fiecare an

14.000 de români, omorâți de poluare în fiecare an

Raport european: peste 180.000 de decese, anual, din cauza poluării aerului în UE

Deși în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea poluării aerului, 95% dintre europenii din mediul urban rămân expuși la concentrații de poluanți atmosferici care depășesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Potrivit celei mai recente evaluări a impactului calității aerului asupra sănătății oamenilor, publicată, ieri, de Agenția Europeană de Mediu (AEM), peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite, doar în 2023, expunerii la particule fine (PM 2,5) în concentrații peste nivelurile recomandate de agenția de sănătate a ONU.

Raportul „Daunele aduse sănătății umane cauzate de poluarea aerului în Europa: stadiul actual al poverii bolilor, 2025” - realizat și dat publicității de Agenția Europeană de Mediu în contextul Forumului UE pentru aer curat, care are loc în perioada 1-2 decembrie la Bonn, Germania - confirmă tendința, din ultimii nouăsprezece ani, conform căreia „impactul estimat asupra sănătății atribuibil expunerii pe termen lung la trei poluanți atmosferici cheie (pulberi fine în suspensie, dioxid de azot și ozon) continuă să scadă”.

Cu toate acestea, aproape toți locuitorii orașelor europene (95%) sunt expuși la niveluri de poluare a aerului considerabil peste nivelurile recomandate de OMS.

Particulele fine în suspensie (PM 2,5) au cel mai mare impact asupra sănătății

După cum se arată în raportul AEM, decesele premature cauzate de expunerea la PM 2,5 peste nivelul orientativ al OMS (care este de 5 ug/m3 ) au scăzut cu 57% în UE între 2005 și 2023.

„Acest lucru indică faptul că obiectivul planului de acțiune pentru zero poluare a fost atins pentru 2023”, potrivit AEM. 

Cu toate acestea, în fiecare an, se produc sute de mii de decese premature, ce ar fi putut fi evitate.

Citește pe Antena3.ro

Căutări intense în Bucegi pentru un tânăr britanic dispărut de 8 zile. Plecase singur pe munte spre „casa lui Dracula”

„Reducerea poluării aerului la nivelurile recomandate de OMS ar fi putut preveni 182.000 de decese atribuibile expunerii la particule fine, 63.000 expunerii la ozon (O3 ) și 34.000 expunerii la dioxid de azot (NO2 ) în UE, în 2023”, conform estimărilor AEM, ceea ce înseamnă 1.914.000 de ani de viață pierduți (YLL).  

În toate cele 40 de țări luate în considerare pentru PM 2.5, circa 206.000 de decese au fost atribuite expunerii peste nivelul recomandat de OMS de 5 µg/ m3. Aceasta înseamnă 2.160.000 de ani de viață pierduți (YLL).

Sud-estul Europei, cea mai afectată regiune

Conform raportului, impactul nivelurilor ridicate de poluare a aerului asupra sănătății este mai mare în țările din estul și sud-estul Europei.

„Cele mai mari numere absolute de decese atribuibile mortalității din orice cauză în 2023 au avut loc în Italia, Polonia și Germania (în ordine descrescătoare) (…)”. Cu toate acestea, cel mai mare impact relativ (ani de viață pierduți la 100.000 de locuitori de 30 de ani și peste) a fost observat în țările din sud-estul Europei, atât pentru analiza tuturor țărilor (Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Albania, în ordine descrescătoare), cât și atunci când s-au luat în considerare doar țările UE-27 (Bulgaria, Grecia și România, în ordine descrescătoare)”.

Un impact considerabil mai mic al expunerii la PM2,5 a fost înregistrat în țări situate în nordul și nord-vestul Europei: Islanda, Finlanda, Suedia, Estonia și Norvegia (în ordinea creșterii poverii bolii).

În România, spre exemplu, se estimează că rata deceselor atribuibile expunerii pe termen lung la particule fine s-a redus cu 66,9% între 2005 și 2023, rezultând 14.065 de vieți pierdute prematur din această cauză, doar în 2023.

Prin comparație, în Finlanda, rata deceselor atribuibile expunerii pe termen lung la PM2,5 s-a redus cu 97,5% între 2005 și 2023, iar în 2023 doar 34 de decese au fost atribuibile poluării aerului cu particule fine.

Și calitatea vieții are de suferit semnificativ

Pe lângă decesele premature, impactul vieții cu boli legate de poluarea aerului este semnificativ, avertizează AEM. Dintre cele șapte boli studiate (cardiopatia ischemică, cancerul pulmonar, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, astmul, BPOC și demența), cea mai mare povară a bolii atribuibilă poluării aerului este cardiopatia ischemică.

„Pentru unele boli cauzate și/sau agravate de poluarea aerului, cum ar fi astmul, principalul impact este o sănătate mai precară. Pentru altele, cum ar fi cardiopatia ischemică și cancerul pulmonar, este vorba de moartea prematură.

Noi dovezi sugerează că poluarea aerului poate provoca, de asemenea, demență. Se estimează că povara bolii cauzată de demență este mai mare decât cea a altor boli relevante”, se arată în raportul AEM.

„Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, care a intrat în vigoare anul trecut, apropie standardele UE privind calitatea aerului de recomandările OMS, sprijinind reducerea suplimentară a impactului poluării aerului asupra sănătății în următorii ani. Cu toate acestea, poluarea aerului continuă să fie principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor (urmată de alți factori precum expunerea la zgomot, substanțe chimice și efectele tot mai mari ale valurilor de căldură legate de climă asupra sănătății), provocând boli cronice și decese, în special în orașe și zone urbane”, transmite Agenția Europeană de Mediu.

14.000 de români, omorâți de poluare în fiecare an ››› Vezi galeria foto ‹‹‹