Comisia Europeană a propus marţi relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanţilor de azil, ca răspuns la solicitarea repetată a unor state membre pentru înăsprirea politicii europene privind migraţia, informează AFP, conform Agerpres.
Această propunere îngrijorează însă ONG-urile pentru protecţia migranţilor şi pe unii europarlamentari.
În prezent, legea europeană prevede ca solicitanţii de azil să poată fi expulzaţi spre ţări terţe, dar pe care statele membre le consideră ca fiind "sigure". Cu toate acestea, este necesar să existe o "legătură" suficientă între persoana vizată şi această ţară terţă: ca un membru al familiei sale să locuiască acolo, ca solicitantul de azil să fi lucrat deja în acea ţară, etc.
Ceea ce propune UE este de a putea fi eliminată această obligaţie de "legătură", ceea ce ar permite accelerarea expulzărilor.
"Aceasta înseamnă că un migrant ar putea fi expulzat într-o ţară terţă cu care el nu are nicio legătură şi s-ar putea pomeni într-o situaţie de vulnerabilitate, chiar de abuz", a alertat eurodeputata centristă Fabienne Keller într-un comunicat, calificând propunerea drept "problematică".
Propunerea ar putea fi de asemenea "ilegală", potrivit lui Meron Knikman de la International Rescue Committee. "Ar fi crud şi inutil să trimiţi persoane într-o ţară pe care abia de o cunosc sau în care nu au călcat niciodată", a deplâns ea.
ONG-urile apreciază că guvernele europene vor fi de asemenea expuse unui şantaj din partea acestor ţări terţe, care ar putea cere o serie întreagă de avantaje politice şi financiare pentru găzduirea acestor solicitanţi de azil.
Comisia respinge toate aceste critici, dând asigurări că ţările în care ei vor fi expulzaţi vor trebui înainte de toate să respecte drepturile fundamentale şi că această propunere are drept obiectiv principal accelerarea analizării solicitărilor de azil.
"Este vorba într-adevăr de a oferi mai multă flexibilitate statelor membre" ale Uniunii Europene, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
Pentru a intra în vigoare, această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European şi de statele membre.
Însă Bruxellesul este sub presiunea unor state membre pentru a-şi înăspri politica privind migraţia, în faţa ascensiunii forţelor de dreapta şi de extremă dreapta pe întreg continentul.
Comisia Europeană avansează metodic asupra acestui dosar. La mijlocul lui martie, ea a dezvăluit deja primele sale măsuri menite să accelereze expulzările de străini în situaţie ilegală.
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranţi în afara frontierelor sale, faimoasele "hub-uri de întoarcere". Înainte de a stabili în aprilie o listă de ţări pe care le consideră "sigure" (printre care Tunisia, Maroc sau India), limitând de fapt posibilităţile de azil pentru cetăţenii lor.
Îndemnurile la o înăsprire a politicii europene privind migraţia au loc în timp ce numărul de treceri clandestine a frontierelor UE a scăzut în mod considerabil.
În 2024, el a atins cel mai scăzut nivel după 2021, când fluxul migraţiei era încă perturbat de COVID-19, potrivit datelor agenţiei europene Frontex.