Avertismentul pediatrului Mihai Craiu. Ce greșeli fac părinții când îndepărtează căpușele

Mai sunt doar câteva zile până când elevii vor intra în vacanță, iar copiii vor sta mai mult pe afară, la iarbă verde, în tabere sau la bunici, însă medicii atrag atenția asupra căpușelor, insecte care pot fi extrem de periculoase.
Aceasta este și perioada în care crește numărul complicațiilor cauzate de tentativele nereușite ale părinților de a îndepărta căpușele atașate de pielea copiilor cu ajutorul unor tehnici „originale” provenite din mitologia urbană. „Îndepărtarea incorectă a căpușelor de pe un copil poate duce la infecții, reacții alergice sau transmiterea de boli”, avertizează medicul pediatru Mihai Craiu, care explică și care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții, în acest caz.
Odată cu sezonul cald, pe rețelele sociale apar și tot felul de sfaturi despre cum poți să scoți o căpușă înfiptă în piele turnând pe ea ulei, untură, spirt sau alt tip de alcool, însă aceste practici cresc riscul de transmitere a unor agenți patogeni care pot provoca afecțiuni grave.
Ce nu trebuie să faci în cazul unei mușcături de căpușă
„Îndepărtarea incorectă a căpușelor de pe un copil poate duce la infecții, reacții alergice sau transmiterea de boli precum boala Lyme sau encefalita de căpușă. Iată cele mai frecvente greșeli pe care părinții le fac și ce ar trebui făcut corect:
-
Folosirea unor substanțe înainte de scoatere (ulei, alcool, vaselină, oțet etc.)
De ce e greșit: Substanțele pot stresa căpușa, determinând-o să regurgiteze și să elibereze mai multe bacterii în sânge.
Periculos: Riscul de a lăsa părți din corpul căpușei în piele și de a transmite boli, deoarece căpușa strânsă de abdomen va elimina în pielea copilului saliva sa, în care pot exista spirochete din familia Borellia, care pot produce boala Lyme - orice ființă strânsă brusc de abdomen elimină ceva! (Doar când vrem să scoatem ceva din căile aeriene trebuie să strângem abdomenul, ca în manevra Heimlich).
-
Folosirea pensetelor nepotrivite (late, cu vârfuri rotunjite)
Problemă: Nu apucă ferm căpușa, ceea ce poate duce la smulgerea parțială.
-
Răsucirea căpușei în timpul extragerii
Eroare frecventă: Poate rupe căpușa și lăsa capul sau gura în piele.
-
Încercarea de a o scoate cu mâna liberă sau unghia
Neigienic și periculos: Poate duce la infecții suplimentare.
-
Aruncarea căpușei fără a o păstra pentru analiză
Greșeală comună: E util să păstrezi căpușa într-un recipient închis pentru a fi analizată, dacă apar simptome”, explică pediatrul Mihai Craiu, pe pagina sa, Spitalul Virtual pentru copii.
O altă greșeală pe care o fac mulți părinți este că nu curăță zona după îndepărtarea căpușei, ceea ce poate duce la infecție locală.
„Căpușele pot transmite o varietate de agenți patogeni periculoși pentru oameni și animale prin mușcătura lor. Acești patogeni includ bacterii, virusuri și paraziți care pot cauza boli serioase”
Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru
Cum se scoate corect
Medicul arată, pe scurt, și cum se procedează pentru a îndepărta corect această insectă: „Folosește o pensetă cu vârf subțire sau un instrument special pentru căpușe (...). Apucă ferm căpușa cât mai aproape de piele (de cap, nu de corp). Trage încet, drept, fără să răsucești. Dezinfectează zona cu alcool sanitar sau iod. Spală bine mâinile după. Pune căpușa într-un recipient (ex: borcănel mic) și notează data”.
Medicul pediatru atrage atenția, de asemenea, că un copil mușcat de căpușă ar trebui urmărit vreme de 30 de zile după mușcătură, pentru a identifica la timp apariția semnelor de boală produsă de Borellia, precum: febră, erupție cutanată cu forma tipică de „ochi de bou” sau de „tras la țintă”, dureri musculare sau umflarea articulațiilor. Dacă apar aceste simptome, este necesar imediat un consult medical.
Care sunt cei mai cunoscuți patogeni transmiși de căpușe
Saliva căpușei poate conține mai multe tipuri de agenți infecțioși, astfel că în afară de boala Lyme, afecțiunea de care se tem cei mai mulți oameni, și de encefalita de căpușe, care este o afecțiune virală, există și alte infecții bacteriene transmise de aceste insecte la om, precum și paraziți. Medicul arată și care sunt cei mai cunoscuți agenți patogeni care pot îmbolnăvi oamenii și animalele.
Bacteriile:
1. Borrelia burgdorferi - cauzează boala Lyme. Cea mai frecventă boală transmisă de căpușe în Europa și America de Nord, iar simptom clasic: eritem migrator („pata în formă de țintă”).
2. Anaplasma phagocytophilum - cauzează anaplasmoza, cu simptome precum: febră, dureri musculare, oboseală, leucopenie.
3. Rickettsia spp. - cauzează febrele pătate rickettsiene, cu simptomele: febră, erupții cutanate, dureri de cap.
4. Ehrlichia chaffeensis - cauzează ehrlichioză monocitară umană, cu simptome asemănătoare gripei, iar uneori cu complicații grave.
5. Francisella tularensis - cauzează tularemia. „Boală severă, uneori letală, dacă nu e tratată. Poate fi transmisă și prin contact cu animale infectate”, precizează dr. Craiu.
6. Borrelia miyamotoi - cauzează o boală asemănătoare cu febra recurentă.
Virusurile:
1. Virusul encefalitei de căpușă (TBEV) - cauzează encefalită de căpușă și este prevalent în Europa Centrală, de Est și Nordică. Simptome: fază inițială gripală, urmată de complicații neurologice (encefalită, meningită).
2. Crimean-Congo Hemorrhagic Fever virus (CCHFV) - Boală hemoragică severă, prezentă în anumite regiuni din Africa, Asia, sud-estul Europei.
3. Heartland virus, Powassan virus – în SUA.
Paraziți: Babesia spp. - cauzează babesioză, o afecțiune asemănătoare malariei, care infectează globulele roșii și poate fi gravă la persoanele imunocompromise.
Numărul cazurilor de boală Lyme s-au dublat în ultimii ani
Datele din cel mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că incidența bolii Lyme a crescut, la nivel național, în 2023, comparativ cu anul 2022. De asemenea, a crescut numărul județelor în care au fost raportate astfel de îmbolnăviri.
„În anul 2023 au intrat în sistemul național de supraveghere și au fost clasificate final 1.295 cazuri suspecte de boală Lyme. Patruzeci și unu de județe (98%), față de 34 în anul precedent, au introdus cazuri suspecte în sistemul național de supraveghere pentru boala Lyme. (...) Numărul total al cazurilor raportabile la CNSSP (confirmate+probabile) (736) a fost cu 83% mai mare față de media celor 5 ani pre-pandemici, 2015-2019 (403)”, se arată în raportul anual privind bolile transmisibile aflate în supraveghere, realizat de specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Cea mai mare rată a incidenței bolii Lyme a fost înregistrată în județul Sibiu, urmat de județul Cluj, conform documentului.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹