DIVERSE: Parlamentarii ne pregătesc o nouă inflație: Se inventează zile omagiale pe bandă rulantă

Parlamentarii ne pregătesc o nouă inflație: Se inventează zile omagiale pe bandă rulantă

În lipsă de activitate, aleșii neamului își ocupă timpul cu proiecte care mai de care mai trăsnite

Cel puțin zece proiecte de lege pentru declararea unor zile naționale, a unor luni tematice sau a unor ani dedicați unor personalități au fost elaborate, începând cu acest an, în Parlamentul României, de către parlamentari de la PSD, PNL și AUR. Acestea se adaugă altor numeroase proiecte de lege deja aprobate în perioada 2020 - 2024, generând situații în care, în aceeași zi, se aplică două astfel de acte normative. Mai mult, există legi care declară aceiași ani tematici, calendaristic, pentru chestiuni diferite. Astfel încât, pare că una dintre principalele preocupări ale parlamentarilor români se concentrează aproape exclusiv pe aceste tipuri de reglementare, în condițiile în care ordinea de zi a ședințelor de plen ale Camerei Deputaților, spre exemplu, cea mai mare pondere a actelor normative care așteaptă la vot final sunt legi pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului.

De la începutul acestui an, la Parlamentul României au fost înregistrate, spre dezbatere și adoptare, patru proiecte de lege pentru declararea unor zile naționale. Din acestea, una singură a primit votul final și a fost promulgată de președintele României.

Este vorba despre Legea nr. 60 din data de 8 mai 2025 privind declararea zilei de 15 iunie drept „Ziua Banatului Montan”. Acest act normativ a fost inițiat de deputata PSD Silvia Claudia Mihalcea și a fost adoptat, mai întâi, de Senat, la data de 17 martie 2025. Camera Deputaților a acordat votul final de adoptare la data de 8 aprilie 2025, iar legea a fost promulgată la data de 8 mai 2025 de președintele interimar al României, de la acel moment, Ilie Bolojan.

Conform acestei legi, „sărbătorirea anuală a Zonei Banatului Montan poate fi marcată de autoritățile publice, de autoritățile administrației publice locale și centrale, de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ și artistic”.

În expunerea de motive care a stat la baza elaborării acestui act normativ, inițiatorul arată că, la data de 15 iunie 1948, „Eftimie Murgu a fost numit căpitan al Banatului. Acesta a fost un lider al revoluției care a luptat pentru drepturile poporului român și pentru crearea unei națiuni libere, unificată și independentă”.

De la Ziua Banatului Montan, la Ziua Maramureșului

La data de 6 mai 2025, la Parlament a fost depusă și inițiativa legislativă denumită PLX 128/2025, pentru instituirea zilei de 15 august ca „Ziua Maramureșului”. Proiectul este inițiat de deputatul PNL Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș și a fost adoptat, în primă Cameră, de Senatul României, la data de 28 aprilie 2025.

Citește pe Antena3.ro

După 12 ani de eforturi, bărbatul care și-a pierdut hard diskul cu 742 de milioane de dolari în Bitcoin renunță la căutări

În 28 mai 2025, a fost primit raportul din partea Comisiei pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului, cu aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. Raportul a fost unul de adoptare cu amendamente admise.

În textul adoptat de Senat, se prevede: „Cu prilejul Zilei Maramureșului, autoritățile publice centrale și locale, instituțiile de cultură din țară și din străinătate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale pot organiza activități culturale, sociale, educative și artistice prin care să fie promovate istoria, tradițiile, obiceiurile și patrimoniul cultural al Maramureșului”.

În motivarea elaborării acestui proiect se arată că ziua de 15 august este sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, iar în Maramureș au loc două pelerinaje - la Moisei și la Rohia. 

Ziua Națională a Familie, pregătită în 2025, în condițiile în care, la nivel internațional, există din 1993

Mai departe, în data de 2 iunie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat proiectul de lege PLX 173/2025 pentru instituirea zilei de 15 mai ca „Ziua Națională a Familiei”. Inițiatorul este deputatul Partidului Național Liberal Robert Ionatan Sighiartău.

În 28 mai, legea a fost adoptată de Senatul României și, în prezent, se află în procedură de avizare și la raport pe masa Comisiei pentru Administrație, Amenajarea Teritoriului și a Comisiei pentru Sănătate și Familie, care trebuie să înainteze raportul până pe data de 23 iunie 2025.

În acest proiect se prevede că Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritățile administrației publice locale și centrale, precum și instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestările dedicate Zilei Naționale a Familiei.

Robert Sighiartău scrie, în expunerea de motive care însoțește acest proiect legislativ, că „Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în data de 20 septembrie 1993, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. Mai multe state europene au instituit ziua de 15 mai ca zi națională, tocmai pentru a evidenția importanța celulei de bază a societății - familia, rolul ei, necesitatea și beneficiile de interpretare”.

Ziua comemorării interzicerii lui Șoșoacă de a candida la prezidențiale

Culmea legiferării în acest domeniu a fost atinsă în data de 4 iunie 2025, când, la Camera Deputaților, a ajuns proiectul PLX 183/2025.

Doi deputați SOS România au înaintat Parlamentului un proiect de act normativ pentru instituirea zilei de 5 octombrie drept „Ziua Drepturilor Electorale în România”. Ei vor ca instituțiile statului, începând cu AEP, Parlamentul, Președinția și autoritățile locale să organizeze „festivități” comemorative dedicate zilei în care CCR a decis că Diana Iovanovici Șoșoacă nu a putut candida la alegerile prezidențiale din anul 2024. Legea a picat la Senat, în data de 4 iunie, și a fost transmisă Camerei Deputaților - for decizional.

Lege pentru Luna Femeilor

Pe lângă aceste proiecte care vizează strict consemnarea unor date calendaristice ca zile naționale, există și inițiative care vizează dedicarea unor luni sau chiar a unor ani diverselor categorii de persoane sau a unor personalități.

La data de 4 iunie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat PLX 181/2025 privind declararea lunii martie ca „Luna Femeilor”. Inițiatoarea proiectului este deputata PNL Raluca Turcan și acesta a fost adoptat de Senat la data de 2 iunie 2025. În acest moment, propunerea legislativă se află în procedură de avizare, iar Comisia pentru Administrație și Comisia pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați de la Camera Deputaților trebuie să înainteze raportul până în data de 25 iunie 2025.

Potrivit textului adoptat de Senat, „Se declară luna martie ca Luna femeilor, perioadă dedicată recunoașterii și celebrării contribuțiilor femeilor din România în toate domeniile de activitate. Autoritățile administrației publice locale și centrale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau în coordonarea acestora pot organiza sau sprijini material și financiar organizarea de manifestări culturale, artistice, educative și științifice, dar și acțiuni social-culturale dedicate femeilor și rolului acestora în societate”.

2025, ba Anul Cultural Eminescu, ba Anul Cultural Enescu

La data de 19 martie 2025, a fost înregistrat un alt proiect, PLX 81/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu”, inițiat de deputata PSD Natalia Intotero. Legea a fost adoptată de Senat la data de 17 martie și a fost trimisă pentru raport la Comisia pentru Administrație Publică și la Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților, cu termen deja depășit din 2 aprilie 2025.

Interesant este că, la data de 31 martie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat și PLX 91/2025 pentru instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural George Enescu”. Acest proiect este inițiat de deputatul PNL Adrian Cozma și, la rândul său, a fost adoptat de către Senat la data de 24 martie 2025. 

În paralel, la data de 14 aprilie, s-a mai înregistrat și proiectul PLX 111/2025 privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”. Aceasta este o inițiativă a senatorului AUR Mircia Chelaru și a fost adoptată de Senatul României la data de 7 aprilie 2025, fiind, în prezent, pe masa comisiilor avizatoare și raportoare de la Camera Deputaților.

Anul viitor va fi dedicat Nadiei Comăneci și lui Constantin Brâncuși

Există inclusiv două proiecte de lege care se referă la anul 2026. Primul este PLX 151 din 20 mai 2025 pentru instituirea anului 2026 drept „Anul Constantin Brâncuși”. Este o inițiativă a deputaților PSD Natalia Intotero, Mihai Weber și Claudiu Manta, care a fost adoptată la data de 14 mai 2025.

Legea a fost trimisă pentru raport la Comisia pentru Administrație Publică și la Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților, cu termen de depunere a documentului la data de 10 iunie 2025.

Nu în ultimul rând, în dezbaterea Camerei decizionale se află și PLX 153 din 20 mai 2025, pentru instruirea anului 2026 ca „Anul Nadia Comăneci”. Legea este inițiată de deputata PSD Elisabeta Lipă, care arată că „pe 18 iulie 2026 se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial, după primirea punctajului de 10 la o ediție a Jocurilor Olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un 10 perfect. Momentul de la Montreal a adus o schimbare a modului în care a fost percepută gimnastica, existând și elemente de gimnastică ce îi poartă numele în codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică - «Săritura Comăneci» și «Coborârea Comăneci»”. În același document, se mai arată că anul viitor, la 12 noiembrie, Nadia Comăneci împlinește 65 de ani. 

Cum a arătat activitatea parlamentară în 2024 din perspectiva acelorași tipuri de proiecte promovate

35 de astfel de acte normative au fost deja adoptate de Parlamentul României, în perioada 2020 - 2024. 

Numai în 2024 au fost deja promulgate Legea privind declararea zilei de 15 iulie ca „Ziua Mărcii Poștale în România”, Legea privind declararea zilei de 21 aprilie ca „Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania”, Legea privind declararea Zilei de 14 mai drept „Ziua solidarității și prieteniei dintre România și statul Israel”, Legea privind declararea zilei de 15 octombrie ca „Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, intitulată «Ziua Părinților de Îngeri»”, Legea de declarare a celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie a fiecărui an drept „Ziua Curățeniei Naționale” și Legea privind instituirea zilei de 1 august ca „Ziua Națională a Salvamont România”.

Tot anul trecut, Legislativul a adoptat, iar președintele României a promulgat Legea privind declararea anului 2025 drept „Anul Centenar al Patriarhiei Române” și Legea pentru instituirea anului 2025 drept „Anul Național al Copilului”, precum și Legea pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca „Săptămâna Prevenției Gripei în România”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹