O sută de șantiere se închid în județ zilele următoare, zeci de primari sunt disperați. În municipiu e „lovit” cel mai important proiect de reabilitare
Fără să pună un diagnostic absorbției slabe a fondurilor europene – birocrație excesivă sau nepricepere în alcătuirea documentației pentru obținerea banilor europeni –, premierul Ilie Bolojan a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că prioritizarea proiectelor PNRR va include sacrificarea unor obiective de investiții din alte programe de finanțare, cum este „Anghel Saligny”.
Mulți primari ieșeni au fost deja notificați de la Guvern
„Am decis să prioritizăm aceste investiţii în aşa fel încât să continue să fie finanţate proiectele care au un stadiu de maturitate avansat pentru a le putea finaliza, iar proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat să nu le mai asigurăm, cel puţin în lunile următoare, finanţarea, urmând ca până la finalul anului să definitivăm prioritizarea funcţie de domeniul în care sunt aceste proiecte, în funcţie de importanţa lor, în funcţie de maturitatea proiectelor, în aşa fel încât de anul viitor să avem prioritizate toate proiectele de investiţii pentru a le putea continua”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferinţă de presă susţinută vineri împreună cu Cseke Attila ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Chiar dacă, în acest moment, nu există o decizie clară de stopare a deconturilor pentru proiecte ale căror lucrări tocmai au început, liderul PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a invocat „un nivel al decontărilor de 40 la sută sau chiar 80 la sută”. De altfel, deși a fost weekend, mulți primari au primit deja o notificare în acest sens de la Ministerul Dezvoltării.
„Somația” ministrului Dezvoltării către administrațiile locale care au solicitat și primit acordul de finanțare a unor proiecte prin PNI. Nu și banii
CJ Iași e printre norocoși
Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, lansat în 2021, a atras solicitări de finanțare pentru 7.300 de proiecte din toată țara. Primăriile și Consiliul Județean Iași au cerut la rândul lor finanțări însumând 3,7 miliarde de lei, însă doar ceva mai mult de o treime din această sumă se regăsește în proiectele aprobate formal.
Unele obiective din investiții au fost finalizate de atunci și până acum. Consiliul Județean, de exemplu, a încheiat modernizarea DJ 249D (Moreni-Prisăcani-Măcărești-Grozești), a DJ 249 (Hermeziu-Vladomira) și a DJ 282A (Popricani-Larga Jijia) și e aproape de final pe DJ 282B (Bivolari-Traian-Spineni).
Însă mulți primari ieșeni au fost surprinși de anunțul Guvernului. Chiar dacă sistarea deconturilor a mai fost impusă la începutul acestui an, executivul de atunci condus de Marcel Ciolacu a motivat decizia prin datoriile prea mari acumulate în program.
Primarul comunei Rediu: „banii trebuie să circule, altfel nu produc nimic dacă stau”
Potrivit ultimei situații publicate de Ministerul Dezvoltării privind stadiul realizării proiectelor cu finanțare PNI, în Iași, stau mai bine investițiile în infrastructura rutieră și în rețelele de apă/ canalizare. Astfel, din cele 128 de proiecte aprobate pentru finanțare în aceste domenii, 35 atinseseră la 31 martie stadiul de 80 la sută, încă 15 fiind peste 70 la sută grad de realizare.
Pe de altă parte, în Rediu, trei proiecte nici n-au apucat să demareze. Este vorba de extinderea rețelei de canalizare și de asfaltarea a unui segment de aproximativ 900 de metri din strada Dealul Zorilor. Contractul pentru acest ultim proiect a fost atribuit cu câteva zile în urmă, iar primarul Cristi Condrea a semnat ordinul de începere săptămâna trecută. Primarul comunei Rediu ne-a mai spus că cei de la firma care vor asfalta strada Dealul Zorilor vor lucra în avans.
Într-o discuție cu reporterul „Ziarul de Iași”, el s-a arătat dezamăgit de măsurile luate de autoritățile de la București. „Banii trebuie să circule, nu să stea”, a ținut să sublinieze Cristi Condrea. Doar așa produc valoare, a adăugat primarul care a preluat conducerea comunei Rediu la alegerile de anul trecut, venind din mediul privat.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
În aceeași situație se află și alte comune: Balș, unde primarul Constantin Golduț a contestat cu imagini și detalii prioritizarea proiectelor PNI, Andrieșeni, Ceplenița, Comarna, Cotnari, Focuri, Mogoșești-Siret, Moțca, Românești și Valea Seacă. Și municipiul Pașcani e pe punctul să rateze modernizarea a 3,6 km de drum.
Primăria mai are un motiv să amâne șantierul la Pasajul Socola
Și în celălalt municipiu din județ, adică Iașul, decizia Guvernului Bolojan a prins primăria pe picior greșit: șantierul de consolidare și reconfigurare a Pasajului Socola, prins și el la finanțare prin Programul „Saligny”, nici n-a început.
Amintim că Primăria Iași abia a lansat zilele trecut o licitație pentru construirea unei căi alternative de trafic pentru perioada cât circulația pe pod va fi închisă (pe câte un sens). Inițial, data deschiderii ofertelor era astăzi, dar termenul a fost amânat pentru 11 august. Cât privește contractul de lucrări la pasaj, acesta a fost atribuit încă de acum doi ani firmei Conest.
Am vrut să aflăm punctul de vedere al primarului Mihai Chirica față de pierderea iminentă a finanțării pentru refacerea Pasajului Socola, dar nu am primit niciun răspuns. Anterior, primarul s-a arătat dispus, într-o declarație pentru Radio Iași, să înceapă lucrările la Sala Polivalentă cu 20 la sută din valoarea proiectului de la bugetul local. Însă licitația pentru acest contract a eșuat, singura ofertă depusă fiind declarată neconformă. Așadar, cele 20 de procente vor rămâne mai departe în bugetul local.
Rețelele de gaz se extind cel mai greu
În ce privește secțiunea PNI pentru înființarea/ extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, situația e și mai complicată: din 40 de proiecte aprobate pentru județul Iași, doar două sunt mai avansate – Țuțora, care a finalizat rețelele în satele Oprișeni și Chiperești – și Deleni. Potrivit raportării de la sfârșitul lunii martie, lucrările din comuna Victoria ajunseseră la jumătate, în vreme ce la Horlești, Plugari, Drăgușeni-Ipatele și Popricani abia începuseră. În alte peste 30 de comune, printre care Aroneanu, Ciurea, Miroslava și Rediu, dar și în Hârlău, lucrările nu au demarat până acum.
Primarul Tomeștiului, comună care – ca și Ciurea – a început un proiect amplu de canalizare pluvială și unul de extindere a rețelei de gaz, a admis că nu a existat acoperire financiară pentru toate proiectele. Ștefan Timofte a dat exemplul pachetului de lucrări pentru rețeaua de scurgere a apelor pluviale, unde constructorul are deja de încasat două milioane de lei.
Avertismentul unui primar
„Să blochezi investițiile aflate în derulare care au la bază contracte semnate, atât de finanțare cât și de execuție, cu ordine de începere emise și aflate în diverse stadii de implementare condiționând cu un oarecare procent din decontare, este o decizie total greșită și care va produce un rău imens”, a avertizat primarul Balșului.
Constantin Golduț a prezentat notificarea primită vineri de la Ministerul Dezvoltării privind sistarea deconturilor lucrărilor, reproșând guvernului de la București că „v-am acordat încrederea pentru a construi, pentru a repara ceea ce era defect, nu pentru așa ceva”.
„Comunități și operatori economici vor suferi… adică oameni, oamenii de rând, nu primarii – așa cum le place unora să spună, oamenii mulți și tăcuți care așteaptă de zeci de ani asfaltul, apa, gazul și canalizarea pe drumul lor prăfuit și cei care de luna viitoare nu vor mai avea un loc de muncă și vor fi anunțați de către administratorul firmei că nu-i mai poate plăti”, a încheiat el mesajul, adăugând că speră la o revenire asupra acestei decizii.
Publicitate și alte recomandări video
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu