EDUCATIE: Săptămâna Verde înseamnă cel mai adesea activități în curtea școlii pentru elevii din mediul rural sau în clasă și la bibliotecă, arată un studiu al Institutului de Științe ale Educației

Săptămâna Verde înseamnă cel mai adesea activități în curtea școlii pentru elevii din mediul rural sau în clasă și la bibliotecă, arată un studiu al Institutului de Științe ale Educației

Elevii din mediul rural fac activități în clasă, la bibliotecă sau în curtea școlii în cadrul programului Săptămâna Verde, arată un raport de cercetare publicat de Ministerul Educației. Edupedu.ro a scris că directorii și profesorii propun renunțarea la program pentru școlile fără resurse necesare sau comasarea cu programul „Școala Altfel”. La cercetare au răspuns 255 de directori dintre care 60% sunt din mediul urban, peste 2.600 de profesori și învățători și aproape 10.000 de elevi. Raportul poate fi descărcat de la final.

Raportul de cercetare „Evaluarea Programului Săptămâna Verde”, realizat de Institutul de Științe ale Educației, la cererea Ministerului Educației este unul reprezentativ și este primul care arată modul de implementare al programului în școli.

Analiza a fost realizată pe durata desfășurării temei de cercetare (septembrie- decembrie 2024). Chestionarele au fost aplicate în luna noiembrie 2024, prin autocompletare, în format online.

Majoritatea elevilor care au răspuns chestionarelor (84%) a declarat că activitățile derulate în cadrul Programului au avut loc atât în școală, cât și în afara acesteia. 13% au indicat doar spațiul școlii, iar 3% doar spații externe acesteia. „Situațiile în care activitățile s-au desfășurat numai în școală au fost menționate în pondere mai mare de elevii proveniți din unități rurale„, subliniază cercetarea.

„Metodologia oferă școlilor posibilitatea de organizare a activităților în locuri variate, în școală și în afara acesteia. Alegerea contextelor de desfășurare ține de resursele financiare aflate la dispoziția școlilor și a părinților și de poziționarea unității de învățământ față de locuri/instituții ce pot oferi oportunități de abordare a temelor de mediu.

Directorii au declarat că activitățile derulate în cadrul Programului „Săptămâna verde” au avut loc cel mai frecvent în școală (81%) și în comunitatea în care aceasta este amplasată (73%). În ponderi reduse, directorii au menționat că activitățile s-au desfășurat în alte localități din județ (17%) sau din alte județe (13%).

„Putem avansa ipoteza că situația prezentată ține în special de resursele financiare aflate la dispoziția școlilor și a părinților și de poziționarea unității școlare față de locații care prezintă oportunități de acoperire a ariei tematice aferente Programului.

Având în vedere că cea mai mare parte a liceelor se află în mediul urban, acestea
au în proximitate (în comunitatea locală, de exemplu) locații care pot oferi o gamă (mai) variată de oportunități de derulare a activităților Programului Săptămâna Verde”, scrie în cercetare.

Analiza răspunsurilor directorilor în funcție de mediul de rezidență și de tipul unității de învățământ:

• Desfășurarea activităților în școală este mai frecventă în cazul unităților gimnaziale (83% față de 77% în licee) și a celor amplasate în mediul rural (100% în cazul celor din sate care nu sunt reședință de comună și 84% în cazul celor reședință de comună).
• Derularea activităților în comunitatea locală este mai frecventă în cazul unităților din mediul urban (83% în municipiu reședință de județ, respectiv 74% în oraș/municipiu) și în cazul celor liceale (78% față de 70% în cele gimnaziale).
• Derularea într-o altă localitate din același județ este mai frecventă în rândul unităților din mediul urban (25% în municipiu reședință de județ, respectiv 16% în oraș/municipiu) și a celor liceale (21% față de 15% în cele gimnaziale). Derularea activităților într-o altă localitate din alt județ este mai frecventă în rândul unităților din mediul urban (25% în municipiu reședință de județ, respectiv 8% în oraș/municipiu).

Aproape 70% dintre profesori și 80% dintre elevi au declarat că spațiile utilizate cel mai frecvent pentru derularea activităților din cadrul Programului au fost sala de clasă și curtea/grădina școlii.

În funcție de mediul de rezidență și de tipul unității de învățământ iată rezultatele:

• Sala de clasă, biblioteca, curtea școlii, terenurile de sport și pădurile au fost menționate cel mai frecvent de profesorii din unități rurale și de cei care predau la nivelurile primar și gimnazial. Cel mai probabil, situația materială și financiară a școlilor și a părinților, distanța dintre școală și diverse locuri (precum parcuri naționale, muzee) grevează asupra posibilităților de derulare a activităților în afara spațiului școlii.
• Laboratoarele școlare și sala de festivități a școlii au fost menționate cel mai frecvent de profesorii din unități urbane și de cei care predau la nivel liceal – aceste unități de
  învățământ având probabil mai frecvent astfel de dotări.
• Parcurile naționale și naturale, muzeele de științe naturale sau alte tipuri de muzee –
  contextele care au un potențial mai mare de atingere a unor tematici asociate Programului – au fost menționate cel mai frecvent de profesorii din unități urbane și de cei care predau la nivel liceal.

Ca și în cazul profesorilor, elevii de gimnaziu și/sau care învață în unități rurale au menționat mai frecvent spații precum curtea/grădina școlii, pădurile și terenurile de sport.

Elevii din unități urbane și/sau cei care urmează cursuri liceale au indicat spații precum muzee, parcuri naționale și naturale, instituții publice locale și spații școlare de tipul sălii de festivități sau laboratoarelor.

„Datele colectate sugerează că acești elevi au acces la o gamă mai diversificată, respectiv cu un potențial mai mare de realizare de activități specifice Programului „Săptămâna verde”, decât alți colegi”, arată cercetarea.

Tipuri de activități rural / urban

Cel mai frecvent au fost menționate vizionarea de documentare, lecțiile în
natură, dezbaterile și excursiile. Activități în formate mai inovatoare au fost utilizate cu
frecvență redusă (activități de voluntariat, jocuri de rol, experimente, proiecte în folosul
comunității, activități de creație).

Activități precum lecțiile în natură și proiectele în comunitate au fost menționate mai
frecvent de elevii din școlile rurale. Vizionarea de documentare, dezbaterile, excursiile,
experimentele au fost activități mai frecvente în mediul urban.

„Aproape trei sferturi dintre profesori au propus elevilor vizionări de documentare. De asemenea, 70% au organizat lecții/activități în mediul natural, iar aproape 60% au desfășurat cu elevii dezbateri pe teme de mediu.

Excursiile – organizate în parcuri naturale și arii protejate, dar și în alte locuri – au fost incluse în Program de 40-45% dintre profesori. Alte categorii de activități au constat în activități de voluntariat, jocuri de rol, experimente și, cu ponderi reduse, proiecte în folosul comunității, biblioteci vii, teatru forum.

Profesorii au mai exemplificat strategii de organizare precum: activități de creație pe teme referitoare la natură (ex. poezii, desene, postere/afișe, jucării, decorațiuni, haine etc.); activități de plantare (ex. flori, copaci, legume, pomi fructiferi), jocuri sportive.

Analiza răspunsurilor profesorilor în funcție de mediul de rezidență al școlii și de nivelul școlar la care predau arată o serie de aspecte specifice:

• Comparativ cu mediul urban, profesorii din școlile rurale au utilizat mai des: vizionările de documentare, lecțiile în natură, jocurile de rol, proiectele la nivelul comunității. Excursiile în parcuri naturale și arii protejate au fost menționate mai des în unitățile urbane.
• Mai frecvent decât la celelalte niveluri de studii, în învățământul primar au fost organizate vizionări de documentare, jocuri de rol, experimente. Dezbaterile, activitățile de voluntariat, excursiile în parcuri naturale și arii protejate, exercițiile de proiectare a unor scenarii de viitor au fost menționate mai amplu de profesorii care predau la nivel gimnazial și liceal.

La rândul lor „elevii au menționat cu frecvența cea mai amplă aceleași categorii de activități: lecții în natură (62%), vizionarea de documentare (47%), excursii în parcuri naturale și arii protejate (35%) și excursii în alte locuri (37%). Activități precum lecțiile în natură, jocurile de rol și proiectele în comunitate au fost menționate mai frecvent de elevii din școlile rurale.

Vizionarea de documentare, dezbaterile, excursiile și expedițiile, experimentele, exercițiile de
proiectare a unor scenarii de viitor au fost activități mai frecvent întâlnite în mediul urban”.

Temele abordate în Săptămâna Verde

„Temele abordate cel mai frecvent au vizat poluarea, folosirea responsabilă a resurselor
naturale, managementul deșeurilor, risipa alimentară, pădurile și viața terestră.

Mai puțin frecvent au fost menționate activități cu teme precum catastrofele naturale, consumul și producția durabile/sustenabile, justiția socială.

Din lista tematică propusă în metodologia Programului „Săptămâna verde”, profesorii și elevii le-au selectat pe cele mai frecvent abordate în activitățile derulate în anii anteriori.

Peste trei sferturi dintre profesori au menționat că au abordat teme referitoare la poluare și la folosirea responsabilă a resurselor naturale. Alte teme abordate de 40-60% dintre profesori au fost:

• managementul deșeurilor
• risipa alimentară
• pădurile și viața terestră
• biodiversitatea
• energia verde
• apele viața acvatică.

Cel mai rar au fost menționate: justiția socială, consumul și producția durabile/sustenabile și catastrofele naturale.

Majoritatea temelor au fost menționate cu frecvență mai mare de profesorii care predau în unități rurale și de cei care predau la ciclul primar.

Teme precum biodiversitatea, energia verde, justiția socială, consumul și producția durabile/sustenabile, au fost mai des abordate de profesorii din unități urbane și de cei care predau la nivel gimnazial și liceal.

„Aproximativ 40% dintre elevi au afirmat că au învățat despre subiecte precum: pădurile și viața terestră, energia verde, managementul deșeurilor. Teme mai puțin menționate au fost: catastrofele naturale, consumul și producția durabile/sustenabile, justiția socială (incluziune, diversitate).

În mediul urban, elevii au menționat mai frecvent temele: poluarea, energia verde, managementul deșeurilor, biodiversitatea, catastrofele naturale, consumul și producția durabile/sustenabile”.

Despre raportul de cercetare Evaluarea Programului Săptămâna Verde

La cercetare au răspuns 255 de directori dintre care 60% sunt din mediul urban, peste 2.600 de profesori și învățători și aproape 10.000 de elevi.

Evaluarea Programului „Săptămâna verde” a vizat următoarele obiective, potrivit raportului:

• analiza modalităților de implementare a Programului „Săptămâna verde” la nivelul unităților de învățământ: perioade și contexte de derulare, categorii de activități realizate și teme abordate, rezultate obținute în planul învățării, corelarea cu activități curriculare și extracurriculare, resurse materiale și umane utilizate, parteneriate realizate și sprijin primit;
• identificarea provocărilor și a dificultăților întâmpinate de unitățile de învățământ în
  organizarea și implementarea Programului;
• evaluarea aspectelor de impact și a nivelului de satisfacție al elevilor față de experiențele de învățare parcurse în cadrul Programului „Săptămâna verde”;
• sintetizarea exemplelor de bune practici și a propunerilor de ameliorare a implementării
  Programului.

Eşantionul proiectat a cuprins 430 de unităţi de învățământ cu personalitate juridică: 260 de unități de învățământ gimnazial şi 170 de unități de învățământ liceal (dintre care 52 de licee care au și clase de învăţământ gimnazial).

Eșantionul realizat a cuprins 354 de unităţi cu personalitate juridică (82,3% din eșantionul
proiectat).

La acestea, se adaugă încă 70 de unități arondate unora dintre cele cu personalitate juridică. Au fost primite răspunsuri din partea a 225 de unități de învățământ gimnazial (86,5% din eșantionul proiectat) și a 129 de licee (75,9% din eșantionul proiectat). Unităţile cuprinse în eșantionul realizat acoperă toate judeţele ţării și mediile de rezidență.

Informații de context

Bugetul Administrației Fondului de Mediu, aprobat de Guvern joi, 24 aprilie, nu are alocată nicio sumă pentru finanțarea programului Săptămâna Verde în 2025. În dreptul acestei rubrici este trecut 0 lei.

În anul școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.

Programul permite școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.

Săptămâna Verde a fost introdusă în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

De remarcat că Guvernul a susținut financiar numai programul introdus în Legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011, și Săptămâna Verde, introdusă Klaus Iohannis, președinte la acea vreme.

Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.

Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.

Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde, arată studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației.

Studiul este reprezentativ la nivel național, au participat aproape 7.000 de profesori. Unii profesori spun că ar trebui implementate măsuri cum ar fi gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.

Citește și:

Propuneri ale directorilor și profesorilor privind Săptămâna Verde: Desfășurarea celor 5 zile pe parcursul tuturor modulelor sau la finalul anului școlar, renunțarea la program pentru școlile fără resurse necesare, comasarea cu programul „Școala Altfel” – Raport de cercetare publicat de Minister

Este ilegal ca părinții să dea bani pentru activitățile din săptămânile „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, spune ministrul Daniel David: Nu trebuie mers neapărat în excursii

N-am vrut să scot Săptămâna Verde și Școala Altfel pentru că ele reprezintă o apropiere de filosofia OECD, spune ministrul Educației: După ce am predat curriculum standard, nu mergem să ne plimbăm, ci să discutăm cum folosim în viața de zi cu zi ce am învățat

DOCUMENT Noile instrucțiuni pentru Școala altfel și Săptămâna verde, trimise în școli de Ministerul Educației: propuneri de abordări clasice și nonformale, printre care învățarea prin experiență și rezolvarea de probleme reale / Alte instrucțiuni anunțate pentru începutul anului școlar

Noi seturi de instrucțiuni, anunțate de ministrul Educației pentru Școala altfel și Săptămâna verde: Ele nu sunt o pauză în procesul educațional. Ora poate să rămână de matematică, de chimie, de fizică, de biologie

Cele 36 de săptămâni din structura anului școlar 2024-2025 rămân 29.2, semnalează profesoara Irina Căpățînă: Pe celelalte le-au înghițit, pe rând, Școala Altfel, Săptămâna Verde, două rânduri de simulări, bacalaureatul în timpul cursurilor, sărbători laice și religioase, punți și poduri unde și când s-a putut

Săptămâna „Școala altfel” din anul școlar 2025-2026 o să aibă două teme obligatorii, violența și consumul de substanțe, anunță ministrul Educației: Activitățile vor fi semi-structurate, adică vom spune cam ce ne dorim acolo

Săptămâna verde și Școala altfel, mai ales la liceu, nu funcționează, spune profesoara Raluca Răducanu: Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Săptămâna Verde înseamnă cel mai adesea activități în curtea școlii pentru elevii din mediul rural sau în clasă și la bibliotecă, arată un studiu al Institutului de Științe ale Educației