SOCIETATE: Stresul cronic

Stresul cronic

Stresul este peste tot în jurul nostru, dar nu tot stresul cu care ne confruntăm este „rău”. Potrivit unui studiu citat de Everyday Health Group, răspunsul organismului la factorii de stres poate fi uneori util – dându-ne o explozie de energie pentru a scăpa de pericol sau a funcţiona bine sub presiune. Teama de a merge la medic sau o evaluare a performanţei la locul de muncă, de exemplu, sau chiar ceva înfricoşător, cum ar fi o maşină care se îndreaptă spre tine – sunt toate exemple de factori de stres pe termen scurt.

Factorii de stres pe termen lung au un efect diferit: este acel tip de stres cronic care provoacă modificări în organism şi care, la rândul lor, pot contribui la îmbolnăvire în unele cazuri. Testele de sânge pot dezvălui inflamaţie, modificări ale tensiunii arteriale şi niveluri crescute de cortizol (hormonul stresului), care pot fi semne de stres cronic, cauzând sau agravând diferite boli:

Depresia şi alte afecţiuni de sănătate mintală. Motivul exact pentru care unii oameni se confruntă cu depresia şi anxietatea iar alţii nu, este încă necunoscut, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) Mulţi factori sunt potenţial în joc, inclusiv factori genetici, de mediu şi psihologici, precum şi experienţe majore stresante sau traumatice.
Cercetările arată, totuşi, că stresul cronic lăsat negestionat este legat de tulburări mintale grave, cum ar fi anxietatea şi depresia. Stresul persistent sau prelungit determină organismul să producă anumiţi hormoni şi substanţe chimice care perpetuează o stare continuă de stres, cu efecte adverse asupra organelor cheie. Aproximativ 20 până la 25% dintre persoanele care se confruntă cu evenimente stresante majore vor dezvolta depresie.

Boli cardiovasculare. Stresul cronic este, de mult timp, legat de sănătatea inimii. Deşi dovezile concludente sunt limitate, există destul de multe moduri în care stresul contribuie la aceasta. O parte a răspunsului la stres o constituie frecvenţa mai rapidă a bătăilor inimii şi o constricţie a vaselor de sânge (sau vasodilataţie pentru unii muşchi scheletici), datorate hormonilor de stres, adrenalină, noradrenalina şi cortizol, potrivit cercetărilor. Dacă organismul rămâne în această stare pentru o perioadă lungă de timp, ca în stresul cronic, inima şi sistemul cardiovascular pot fi afectate.
Un alt mijloc prin care stresul poate contribui la apariţia bolilor de inimă este încercarea de a-i face faţă mâncând sau bând prea mult, ceea ce poate contribui la bolile cardiovasculare. O meta-analiză, de exemplu, a constatat un risc crescut de boli cardiovasculare cu 50%, asociat cu niveluri ridicate de stres la locul de muncă.

Răceală comună. Stresul poate slăbi funcţia imunitară, ceea ce ne poate face mai susceptibil la boli infecţioase precum răceala. Cercetătorii au efectuat un experiment în care au expus un grup de 420 de voluntari la virusul răcelii şi apoi i-au plasat în carantină pentru a vedea dacă s-au îmbolnăvit. Datele au arătat că participanţii care au suferit de un stres general mai mare la începutul studiului (măsurat prin sondaje privind evenimentele de viaţă stresante, stresul perceput şi starea de spirit) prezentau mai multe riscuri de a se infecta cu un virus după expunere.

Boli gastrointestinale. Stresul poate afecta motilitatea gastrointestinală, crescând riscul de sindrom de colon iritabil, afecţiuni inflamatorii ale intestinului, reflux gastroesofagian, constipaţie, diaree şi disconfort. Cercetările susţin că toate acestea pot fi cauzate de stres.

Durerea cronică. Unele afecţiuni cronice, cum ar fi migrena şi durerea lombară pot fi cauzate, declanşate sau agravate atunci când muşchii corpului se încordează. Multe dureri de spate cronice sunt legate de stres şi foarte des, tensiunea musculară şi încordarea contribuie la această senzaţie de durere. „Durerea este, în mod inerent, stresantă. Când nu dispare sau nu se ameliorează, îngrijorarea cu privire la durere se poate transforma în frică, anxietate şi lipsă de speranţă”, susţin cercetătorii.

Cancer. Deoarece majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi numai după ani de creştere a celulelor canceroase, este dificil, dacă nu imposibil, să fie identificată o cauză specifică. Este probabil ca mai mulţi factori (genele, plus un declanşator de mediu precum fumatul, poluarea aerului sau stresul, de exemplu) să contribuie. Deşi există unele dovezi în studiile pe oameni că stresul joacă un rol în debutul cancerului, merită remarcat şi faptul că unele studii nu au găsit nicio legătură. Un posibil motiv pentru care stresul ar putea contribui la unele tipuri de cancer este acela că poate activa răspunsul inflamator al creierului şi al corpului, precum şi stimularea glandelor suprarenale pentru a elibera hormoni de stres numiţi glucocorticoizi, printre multe alte efecte. Unele cercetări sugerează că prea mult din acest tip de inflamaţie cauzată de stresul cronic are legătură cu cancerul.

Vestea bună este că există multe modalităţi eficiente de a gestiona stresul, cu toate că unele afecţiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, se dezvoltă cu ani înainte de a fi diagnosticate, aşa că este nevoie „cu disperare” de mai multe cercetări în materie „Luând în considerare cele de mai sus, dacă doriţi ajutor pentru stresul cronic sau alte probleme psihologice, cel mai bine este să cereţi medicului dumneavoastră să vă evalueze şi să vă sprijine în funcţie de nevoi, conchid autorii. (sursa – everydayhealth.com) (I.S.)

Distribuie: