CULTURA: Margaret E. Knight, cea mai faimoasă inventatoare din secolul al XIX-lea

Margaret E. Knight, cea mai faimoasă inventatoare din secolul al XIX-lea

În piețele și magazinele aglomerate din America secolului al XIX-lea, cumpărătorii se confruntau cu o problemă care astăzi pare aproape comică: pungile de hârtie care nu puteau conține mai mult de o mână de nuci. Aceste pungi, asemănătoare unor plicuri, lipite grosolan, se rupeau ușor și se lăsau sub greutatea produselor de zi cu zi. O soluție salvatoare a avut Margaret E. Knight (1838 – 1914), o inventatoare a cărei ingeniozitate a transformat aceste recipiente fragile în pungile de hârtie rezistente, cu fundul plat, încă folosite în magazinele alimentare din întreaga lume.

Născută la 14 februarie 1838 în York, Maine, Margaret „Mattie” Knight a arătat de timpuriu o înclinație pentru rezolvarea problemelor practice. La vârsta de 12 ani, după ce a fost martoră la rănirea unui muncitor într-o fabrică de textile de către un dispozitiv folosit la țesut, Margaret a proiectat un mecanism de siguranță pentru a preveni astfel de accidente. Deși reprezentanții fabricii au adoptat invenția ei, Knight nu a primit niciun credit sau compensație – o previziune dură a provocărilor cu care se va confrunta ca .

Educația sa formală s-a încheiat la vârsta de 11 ani, dar curiozitatea lui Knight nu s-a stins niciodată. A creat zmeie și sănii pentru frații ei, la 20 de ani și-a vândut prima invenție (o protecție pentru fustă), iar mai târziu a dezvoltat mașini pentru tăierea tălpilor de pantofi. Până la vârsta de 30 de ani, și-a îndreptat atenția către pungile de hârtie, recunoscând potențialul acestora de a simplifica cumpărăturile într-o eră a consumerismului în creștere.

Înainte de intervenția lui Knight, pungile de hârtie semănau cu plicurile poștale de astăzi: înguste, fragile și nepractice pentru transportul mai multor articole. Comercianții recurgeau adesea la ambalarea produselor în conuri de hârtie sau la coșuri. Knight și-a imaginat o mașină care să poată împături și lipi automat pungi cu fundul pătrat, combinând eficiența cu durabilitatea.

Timp de doi ani, Margaret Knight și-a perfecționat obsesiv proiectul, lucrând într-un atelier din Springfield, Massachusetts. Martorii oculari o descriu pe Knight cocoțată pe prototipuri din lemn, schițând diagrame până târziu în noapte. Mașina finală era o minune în precizie: tăia, împăturea și lipea hârtia într-o singură mișcare, producând până la 30 de pungi pe minut.

Obținerea unui brevet s-a dovedit însă dificilă. Conform legislației americane de la acea vreme, femeile nu puteau vota sau deține proprietăți în mod independent – cu atât mai puțin să revendice proprietatea intelectuală. Fără să se descurajeze, Knight a depus cererea în 1868, însă ideea i-a fost furată de Charles Annan, un mașinist care îi văzuse prototipurile. Când Annan a brevetat el însuși designul, Knight l-a dat în judecată.

Apărarea lui Annan s-a bazat pe un stereotip sexist: ideea că înțelege o mașinărie atât de complexă. Knight, la rândul ei, a ripostat venind cu dovezi solide – caiete pline cu scheme, declarații ale martorilor și un model funcțional al mașinii sale. În 1871, instanța i-a dat dreptate, acordându-i lui Knight unul dintre primele brevete americane date unei femei.

Această victorie a stabilit un precedent pentru femeile inventatoare, însă recunoașterea lui Knight a fost trecătoare. Ziarele au numit-o „femeia Edison”, și totuși numele ei a apărut rar alături de cel al bărbaților în cercurile inginerești. Knight a continuat să obțină 27 de brevete (pentru invenții care variau de la motoare rotative la modele de ferestre), murind la vârsta de 76 de ani, la 12 octombrie 1914, fără prea mare recunoaștere.

Impactul pungii de hârtie cu fundul plat a fost imediat și profund. Retaileri precum R.H. Macy & Co. au adoptat designul lui Knight, permițând clienților să transporte încărcături mai grele și încurajând achizițiile în vrac. Până în anii 1880, mașinile de fabricat pungi de hârtie au devenit elemente de bază în fabrici, catalizând trecerea de la magazinele generale la supermarketurile cu autoservire.

Cercetările actuale arată că invenția lui Knight stă la baza a peste 90% dintre pungile de hârtie pentru cumpărături utilizate astăzi. Baza sa dreptunghiulară distribuie greutatea în mod uniform, permite pungilor să stea în poziție verticală pentru ambalare și maximizează spațiul de depozitare – caracteristici atât de intuitive încât au rămas în mare parte neacreditate.

Spre deosebire de Alexander Graham Bell sau Thomas Edison, Knight nu a avut resursele necesare pentru a-și comercializa invențiile în mod independent. Munca ei a fost adesea atribuită colegilor sau angajatorilor de sex masculin, un fenomen pe care istoricii îl numesc „Efectul Matilda”, prin care sunt șterse din istoria științifică.

Dar cercetările recente au reaprins interesul pentru Knight. Instituția Smithsonian expune acum modele ale mașinii sale de făcut pungi, iar în 2006 a fost inclusă postum în National Inventors Hall of Fame. Onoruri tardive, dar totuși necesare și meritate.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Margaret-E-Knight

https://womenshistory.si.edu/blog/margaret-knight-invented-machine-shapes-way-we-shop

https://www.invent.org/inductees/margaret-e-knight