Curtea Constituțională a demontat toate afirmațiile pe care un grup de 43 de parlamentari de la SOS România, AUR și POT le-au făcut în legătură cu legea privind desfășurarea de misiuni și operații militare pe timp de pace pe teritoriul statului român, în cadrul unei excepții de neconstituționalitate. În acțiunea lor, autorii susțineau că România nu se află în conflict armat, ci „NATO și UE, care finanțează războiul”, dar și că legea respectivă încalcă suveranitatea națională. Judecătorii au precizat că, dimpotrivă, este vorba în această lege de îndeplinirea obligației de apărare a suveranității naționale și a apărării colective, având în vedere că România este membră a NATO. Excepțiile au fost respinse cu unanimitate de voturi, iar ieri președintele interimar al României a promulgat legea prin emiterea unui decret.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a promulgat ieri, la câteva ore după centralizarea rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale, trei legi, dintre care două au generat scandal în Parlament. Este vorba despre Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României, respectiv Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național.
Prima lege a fost promulgată, practic, în prima zi de lucru de după publicarea în Monitorul Oficial a unei decizii a Curții Constituționale, cu numărul 157, din data de 27 martie 2024, referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii privind desfășurarea, pe timp de pace, a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român și, în special, a articolelor 3, 4, 7 și 8 din acest act normativ.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de 43 de senatori ai grupurilor parlamentare ale SOS România, Partidului Oamenilor Tineri și AUR și vizează o lege împotriva adoptării căreia reprezentanții acestor partide au făcut un adevărat scandal în Parlamentul României.
Atac la NATO și UE
Concret, în acțiunea lor la CCR, se arată că aceste prevederi din lege încalcă mai multe dispoziții constituționale, cum ar fi faptul că România este un stat care are cinci caracteristici fundamentale, între care se regăsește și suveranitatea, iar „suveranitatea aparține poporului”. „Contrar acestor norme constituționale, legea atacată conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecți de drept. În acest sens, se are în vedere posibilitatea de a se desfășura misiuni și operații militare pe teritoriul statului român de către forțe armate străine, alături de forțe armate române. (…) Se susține că este vorba despre un transfer de autoritate, care se realizează de către șeful Statului Major al Apărării, către comandantul forțelor aliate sau al forțelor străine”, scriu senatorii izolaționiști în această acțiune.
De asemenea, aceștia mai afirmă că „legea este neconstituțională, întrucât fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român ar fi corect să fie asigurate din fondul alocat din bugetul alocat pentru apărare al NATO, iar nu de la bugetul statului român”. În documentul citat se mai susține că „este clar că România apără granița NATO, nu doar granița proprie. Or, în condițiile în care nu România este stat în conflict (ci NATO și Uniunea Europeană, care finanțează războiul), această activitate trebuie finanțată de NATO. România are o contribuție de aproape 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței Nord-Atlantice în anul 2024, cu o contribuție în creștere, suficientă fiscal, economic, militar, de întrajutorare, având și achiziții militare semnificative, întrucât România a inițiat achiziții majore pentru modernizare, incluzând tancuri Abrams și sisteme de rachete Patriot”.
România trebuie să-și îndeplinească angajamentele, ca stat membru
Președintele Camerei Deputaților a apreciat, la cererea Curții Constituționale, că obiecțiile de neconstituționalitate formulate de cei de la AUR, SOS România și POT sunt neîntemeiate. De asemenea, și Guvernul României a precizat în acest sens și a arătat că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la suveranitatea națională, aceasta este exercitată de poporul român, prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
Curtea Constituțională arată, în motivarea acestei decizii, că aderarea la Tratatul NATO, prin Legea nr. 22/2004, a avut ca urmare adaptarea funcțiilor forțelor armate la noua paradigmă a apărării colective și menținerea păcii și securității în coordonatele stabilite de textul acestui tratat.
„În virtutea aderării la NATO, Legea 203/2015 prevede că planificarea apărării este punctul care stă la baza transformării și modernizării în domeniul apărării și include totalitatea profesiilor, acțiunilor și măsurilor inițiate de România pentru identificarea, dezvoltarea și pregătirea capabilităților militare și non-militare necesare îndeplinirii misiunilor și obiectivelor în domeniul apărării, pentru îndeplinirea obligațiilor ce derivă din Constituție și din lege, îndeplinirea obligațiilor ce revin României în asigurarea securității și apărării colective în cadrul NATO, asigurarea participării României la Politica de Securitate și Apărare Comună a UE și respectarea angajamentelor în contextul cooperării internaționale în domeniul apărării cu alte state și al îndeplinirii obligațiilor prin participarea altor organizații internaționale”, subliniază judecătorii CCR.
Motivare: Legea protejează suveranitatea națională în fața oricăror amenințări externe
Conform Curții, noțiunea de transfer de autoritate „nu constituie o noutate în reglementarea națională”. „Acest transfer este o măsură exclusiv de comandament cu caracter militar, care implică alte măsuri cu caracter tehnic militar, iar scopul reglementării, prin lege, a acestei soluții este acela de a proteja suveranitatea națională a statului român, ca stat membru al NATO, în fața oricăror amenințări externe în domeniul militar”, mai susțin magistrații instanței de contencios constituțional.
„Îndatoririle principale ale cadrelor militare sunt să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale (…). Cu toate acestea, Curtea constată că îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare, stabilite prin Statutul cadrelor militare, încumbă doar cadrele militare în activitate, încadrate în structurile MApN, iar nu a forțelor/structurilor armate străine. Acestea participă, în cadru aliat sau de coaliție, la desfășurarea pe timp de pace a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”, mai subliniază Curtea Constituțională, care, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiate obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de „suveraniști”.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.