Principalul obiectiv al noului președinte ales al României, Nicușor Dan, este desemnarea unui nou premier și învestirea unui nou Guvern, cât mai repede. Aritmetica parlamentară demonstrează că fără PSD niciun Executiv nu poate trece de votul Legislativului. Formațiunea social-democrată are de ales între a intra la guvernare, alături de PNL, USR și UDM, sau a rămâne în opoziție. Până atunci, social-democrații au o altă problemă. Marcel Ciolacu urmează, astăzi, să-și prezinte demisia din fruntea partidului. Se propune asigurarea unei conduceri interimare, până la organizarea congresului. Între timp, se „încălzesc” la startul cursei pentru șefia PSD Bogdan Ivan, Victor Negrescu și Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului.
Odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan, s-a terminat o bătălie infernală pentru Palatul Cotroceni, care durează de mai bine de șase luni, însă urmează o luptă la fel de aprigă pentru formarea unui nou guvern. Nicușor Dan a declarat că îl preferă pe actualul președinte interimar al României, lider interimar suspendat al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, pentru a ocupa funcția de prim-ministru, care să formeze o majoritate guvernamentală în jurul PNL și USR. Dar pentru aceasta este nevoie de sprijinul indispensabil al Partidului Social Democrat, fără voturile căruia nu se poate coagula nicio majoritate parlamentară.
PSD este, în acest moment, cel mai „șifonat” partid după aceste alegeri. În doar șase luni, formațiunea social-democrată nu a reușit, de două ori, să își califice propriul candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Prima dată, în 24 noiembrie 2024, social-democrații au ratat finala prezidențială cu Marcel Ciolacu, iar în 4 mai 2025 au ratat finala cu Crin Antonescu, aici contribuind, din plin, și trădarea lui Victor Ponta, care a candidat la prezidențiale tocmai pentru a-i zădărnici candidatului oficial al Coaliției accesul în turul al doilea.
Această situație a condus inclusiv la demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru, ceea ce a dat, în „alb”, mână liberă viitorului președinte al României să facă jocurile în ceea ce privește formarea noului Executiv.
Social-democrații, împărțiți în tabere
Pentru a trece de Parlament un nou Guvern, este nevoie de jumătate plus unu din voturile totale ale senatorilor și deputaților. Adică de voturile a 233 de parlamentari din cei 464 existenți.
Nicușor Dan mizează, în acest moment, pe sprijinul PNL, USR, al UDMR și al Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Însă toate aceste forțe politice cumulează doar 179 de voturi în Legislativ, cu 54 mai puține decât minimumul necesar. În Parlament, ca opoziție, există forțele declarate de proaspătul președinte ales al României ca fiind izolaționiste, respectiv AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri, cu un total de 149 de aleși.
PSD, cel mai numeros partid parlamentar, ca urmare a rezultatelor alegerilor legislative din data de 1 decembrie 2024, are 122 de senatori și deputați. Mai există, de asemenea, 14 senatori și deputați neafiliați, majoritatea demisionari din SOS România, POT și AUR.
În aceste condiții, PSD are, în acest moment, pe masă două variante de jucat în această conjunctură: să intre la guvernare sau să rămână în opoziție.
Intrarea la guvernare comportă atât riscuri, cât și punerea sub semnul întrebării a echității unei asemenea decizii. PSD ar putea să deconteze, în continuare, rezultatele viitoare ale actului de guvernare, erodându-se și mai mult la putere, după cele două cicluri electorale eșuate. În al doilea rând, PSD, care este partidul câștigător al alegerilor parlamentare din 2024, ar accepta foarte greu să intre într-un guvern fără să primească funcția de prim-ministru. În al treilea rând, un guvern PNL-USR-UDMR nu a rezistat, ultima dată când s-a constituit într-o asemenea formulă, decât zece luni, între decembrie 2020 și octombrie 2021, în condițiile în care partidele componente aveau, pe alocuri, aceleași viziuni cu privire la politicile economice. Un guvern din care să facă parte PSD și USR ar fi mult mai greu de gestionat, întrucât viziunile sunt diametral opuse.
Riscurile și avantajele rămânerii în opoziție
În ochii electoratului PSD, din ce în ce mai împuținat, o asociere cu USR ar fi considerată o trădare, după ce nici asocierea cu PNL nu a fost una tocmai pe gustul acestor alegători. Singurul avantaj al intrării la guvernare a PSD, în acest moment, ar fi acela al asigurării unei majorități parlamentare confortabile pentru trecerea unora dintre proiectele viitorului Executiv. Cu 301 parlamentari, din cei 233 necesari, nu ar exista nicio sincopă în caz de moțiuni de cenzură sau de adoptare a proiectelor legislative.
A doua variantă este ca PSD să nu intre la guvernare, dar să sprijine, din Parlament, învestirea unui guvern al lui Nicușor Dan, condus de Ilie Bolojan, din care să facă parte PNL, USR, UDR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Ar fi un guvern minoritar, care ar sta, practic, la mâna PSD, trebuind să negocieze cu acest partid orice proiect, ordonanță de urgență sau demers care să aibă nevoie de votul Parlamentului.
Avantajul unei asemenea decizii ar fi că, în opoziție, PSD ar putea să se refacă, din punct de vedere electoral, până la alegerile parlamentare din anul 2028. Și, în același timp, să nu deconteze măsurile economice și sociale care se anunță a fi impopulare, pe care Guvernul urmează să le adopte pentru a reduce deficitul bugetar. În schimb, există și riscuri. Cel mai mare risc, așa cum ne-au obișnuit acțiunile ultimilor doi președinți, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, este ca, sub președinția lui Nicușor Dan, mulți dintre liderii actuali ai PSD de la centru sau din teritoriu să se îmbolnăvească, la momente-cheie, de „DNA-tită”, ceea ce, dacă s-ar afla la guvernare alături de partidele agreate de noul președinte, nu s-ar putea întâmpla atât de ușor. Un al risc este că, în opoziție fiind, partidul să fie rupt din interior. O aripă mai progresistă ar putea milita pentru asocierea cu PNL și USR, în timp ce aripa mai conservatoare din partid să se opună.
Marcel Ciolacu vrea să renunțe la conducerea partidului. Cine se încălzește să-i ia locul
Astăzi, PSD se va întruni într-o ședință a conducerii, în care principala temă de discuție ar fi, conform unor surse politice, prezentarea de către actualul președinte, Marcel Ciolacu, a demisiei de la șefia partidului. Aceleași surse precizează că Marcel Ciolacu urmează să propună o conducere interimară, până la organizarea unui nou congres, peste șase luni, conducere interimară care să fie asigurată chiar de Marcel Ciolacu.
Oferta vine chiar și cu asumarea angajamentului că liderii care asigură interimatul conducerii nu vor candida pentru funcții de conducere la viitorul congres.
O altă problemă ce va fi discutată în cadrul PSD este dacă partidul trebuie să intre sau nu la guvernare. În acest timp, sunt vehiculate mai multe nume de lideri PSD care intenționează să candideze la funcția de președinte al partidului. Printre aceștia se află actualul ministru al Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan, actualul edil al Sectorului 4, Daniel Băluță, europarlamentarul Victor Negrescu, Sorin Grindeanu sau primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.